Cazul instrumental

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gramatică
Morfologie
Parte de vorbire
Sintaxă
Caz
Ablativ
Acuzativ
Dativ
Genitiv
Instrumental
Locativ
Nominativ
Vocativ
Sintaxa propoziției
Parte de propoziție
Complement
Sintaxa frazei
Propoziție subordonată
Propoziție circumstanțială

Instrumentalul este un caz al flexiunii nominale, adică al declinării în limba proto-indo-europeană, care arăta obiectul (instrumentul) cu ajutorul căruia se realizează acțiunea verbului[1].

Cazul instrumental a fost moștenit de unele limbi indo-europene moderne, precum majoritatea limbilor slave, în care se folosește atât fără prepoziție, cât și cu anumite prepoziții, dintre care cea mai caracteristică este cea corespuzătoare lui „cu”. Astfel se exprimă în principal complementul circumstanțial instrumental și cel sociativ, dar și alte complemente, precum și alte părți de propoziție.

De exemplu, în limbile sârbă și croată, cu cazul instrumental se exprimă următoarele părți de propoziție:

  • complement circumstanțial instrumental:
    • fără prepoziție: Putujemo autom „Călătorim cu mașina”[2];
    • cu prepoziția s(a): Vi radite sa novim uđbenicima a mi sa starima „Voi lucrați cu manuale noi, iar noi cu vechi”[3];
  • complement circumstanțial sociativ: Došao je sa ocem „A venit cu tatăl său”[4];
  • complement circumstanțial de mod: Putujemo velikom brzinom „Călătorim cu viteză mare”[2];
  • complement circumstanțial de loc al verbelor care nu exprimă deplasarea către locul respectiv[5]:
  • fără prepoziție: Hladan v(j)etar poljem piri „Vântul rece suflă pe câmp”[2];
  • cu prepoziții: On ide napred a ja za njim „El merge înainte, iar eu în urma lui”[6], Stojim pod tušem „(Eu) stau sub duș”[7], Šetao je među drvećem „Se plimba printre copaci”, Nad selom su se crnjeli kišni oblaci „Deasupra satului se înnegreau nori de ploaie”[8];
  • fără prepoziție: Čime se bavite? „Cu ce vă ocupați?”[9], vladati državom „a guverna statul”[2], Čitava kuća je najednom zamirisala kruhom „Dintr-odată toată casa a mirosit a pâine”[10];
  • cu prepoziții: Nastavićemo s vežbama „Vom începe cu exercițiile”, Nemojte žaliti za prošlošću „Să nu vă pară rău după trecut”[9];

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Constantinescu-Dobridor 1980, p. 243.
  2. ^ a b c d e Browne 2004, p. 28.
  3. ^ Klajn 2005, p. 71.
  4. ^ a b Klajn 2005, p. 160.
  5. ^ Complementul de loc al verbelor care exprimă deplasarea către locul respectiv se exprimă cu cazul acuzativ.
  6. ^ Klajn 2005, p. 161.
  7. ^ Browne 2004, p. 25.
  8. ^ Barić 1997, p. 279.
  9. ^ a b Klajn 2005, p. 231.
  10. ^ Barić 1997, p. 441.
  11. ^ Klajn 2005, p. 137.
  12. ^ Barić 1997, p. 404.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980
  • hr Barić, Eugenija et al. Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate). Ediția a II-a revăzută. Zagreb: Školska knjiga, 1997. ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 18 martie 2017)
  • en Browne, Wayles; Theresa Alt. A Handbook of Bosnian, Serbian, and Croatian (Manual de bosniacă, sârbă și croată). SEELRC, 2004 (accesat la 18 martie 2017)
  • sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005. ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 18 martie 2017)