Buzduganul cu trei peceți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Buzduganul cu trei peceți
The three seal mace
Buzduganul cu trei peceți.jpg
Afișul filmului
Rating AG - 2.png
Gen istoric
Regizor Constantin Vaeni
Felicia Cernăianu (regizor secund)
Ovidiu Ionescu (regizor secund)
George Bușecan (asistent regie)
Luiza Ciolac (asistent regie)
Scenarist Eugen Mandric
Producător Ion Bucheru
Eugen Mandric
Studio Casa de Filme 1
Casa de Filme 3
Director de imagine Iosif Demian
Montaj Margareta Anescu
Sunet Andrei Papp
Muzica Cornelia Tăutu
Costume Ileana Oroveanu
Distribuție Victor Rebengiuc
Toma Caragiu
Vasile Nițulescu
Premiera 1977
Premiera în România 12 septembrie 1977
Țara România
Limba originală română
Disponibil în română original
Buget 14.674.000 lei
Prezență online

Pagina Cinemagia

Buzduganul cu trei peceți este un film românesc istoric de aventură din 1977 regizat de Constantin Vaeni. Scenariul este realizat de Eugen Mandric. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Victor Rebengiuc, Toma Caragiu și Vasile Nițulescu. Filmul prezintă o versiune politizată a evenimentelor ce au dus în 1600 la unirea celor trei țări române. A fost realizat la 7 ani după filmul lui Sergiu Nicolaescu, Mihai Viteazul, care trata o temă asemănătoare. Titlul filmului face referire la buzduganul primit de Mihai Viteazul după unirea celor trei țări române și care avea trei peceți: vulturul valah, ghepardul transilvan și bourul Moldovei.

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, după bătălia de la Călugăreni din 1595, domnitorul Țării Românești Mihai Viteazul visa la unirea celor trei țări românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) într-un singur stat. Mihai Viteazul își conduce trupele sale, cu un moral ridicat datorită ultimei victorii împotriva armatei otomane invadatoare, pentru a se alătura trupelor moldovene vecine și celor din Transilvania aflate dincolo de munți. Voievodul moldovean Răzvan și principele Sigismund din Transilvania, de asemenea, doresc să-și unească forțele cu domnitorului muntean, pentru a crea un front unit împotriva unui eventual avans otoman mai adânc în Europa creștină. Era pentru prima dată în epoca medievală când armatele celor trei principate române luptau unite sub un singur comandant. Anterior, Moldova s-a aflat sub influența Rusiei, Țara Românească sub controlul otoman și Transilvania era un vasal al Regatului Ungariei.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Filmările au avut loc în perioada 21 iunie30 decembrie 1976. Au fost necesare mai multe aprobări pentru filmări la Castelul Huniazilor, Cetatea Făgărașului, Palatul Mogoșoaia, Catedrala Patriarhală, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Putna, Biserica fortificată din Prejmer, Biserica Evanghelică din București și Catedrala Sfântul Iosif din București. Cheltuieli de producție s-au ridicat la 14.674.000 lei.[1]

Primire[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost vizionat de 4.089.870 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2] Tudor Caranfil consideră că Buzduganul cu trei peceți este „un film de idei, de fapt colaj de discursuri, alcătuit de Eugen Mandric, și regizate fără respirație epică”. Filmul a câștigat Premiul ACIN pentru scenariu (Eugen Mandric) și pentru imagine (Iosif Demian), precum și Premiul in memoriam (Toma Caragiu). Romulus Rusan consideră că filmul seamănă mai mult cu o dezbatere contemporană decât cu o reconstituire.[3]

Nicolae Ceaușescu[modificare | modificare sursă]

Filmul a fost realizat după ce Nicolae Ceaușescu a cerut un film cu mai multă "conștiință de clasă", care să pună mai puțin accentul pe acțiune și lupte și mai mult pe "gândirea" eroului, al cărui urmaș se credea. Se dorea un film portret al ideii de unire în creația politică a lui Mihai Viteazul.

Toate filmele românești erau văzute mai întâi de Nicolae Ceaușescu la Vila Lac, unde exista o sală de proiecție. Potrivit lui Ion Bucheru, filmul a fost proiectat pe la ora 19:00, urmând ca puțin înainte de 20:30 Nicolae Ceaușescu să întrerupă filmul și să vadă un meci de fotbal cu Steaua București din Cupa Campionilor Europeni. Când cel care se ocupa de proiecția filmului i-a spus că începe meciul, Ceaușescu i-ar fi răspuns: „Duceți-vă cu meciurile voastre cu tot, lasă filmul!” Nicolae Ceaușescu a apreciat foarte mult două filme istorice românești: Buzduganul cu trei peceți și Mircea care nu erau ecranizări sofisticate.[4]

În 2011, Victor Rebengiuc afirma la rândul său că filmul a fost realizat la comanda autorităților comuniste.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]