Biserica Sfântul Petru din Cluj-Napoca

Informații generale
Biserica Sf. Petru

Confesiune	Romano-Catolic
Țara	România
Localitate	Cluj-Napoca
stat suveran	Cluj
Coordonate	46°46′36″N 23°36′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.7767°N 23.6071°E
Date despre construcție
Stil arhitectonic	Neogotic
Turle	1
Istoric
Data finalizării	Mijloc sec. XIX
Localizare
Modifică date / text

Biserica „Sfântul Petru" (în maghiară Szentpéteri templom) este o biserică romano-catolică situată pe B-dul 21 decembrie 1989, nr. 85, din Cluj-Napoca (mai demult "Strada Sfântul Petru"). Lăcașul a fost construit în forma actuală în stil neogotic la mijlocul secolului al XIX-lea, pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul al XV-lea.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Aceasta se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Satul a fost distrus la una din invaziile tătarilor, fiind apoi reconstruit. În anul 1560 biserica a devenit unitariană și a fost distrusă din nou, în timpul răscoalei lui Rákoczi (războiul Curuților), fiind reconstruită pe vechiul amplasament în anul 1711, după ce a fost retrocedată romano-catolicilor, urmând ca în 1724 să fie folosită de minoriți (Ordinul Romano-Catolic Franciscan al Minoriților). Actualul edificiu a fost ridicat în 1844-1846 de meșterul Anton Kagerbauer, pe temelia vechii biserici, ajunsă într-o stare avansată de degradare.

Statuia Fecioarei Maria, protectoarea Clujului,
pe fostul amplasament din spatele bisericii
(B-dul 21 decembrie 1989, nr. 85)

Inițial, atât interiorul, cât și exteriorul bisericii, a fost decorat ca și Biserica Încoronării, din Budapesta. Aspectul actual se datorează modificărilor dintre anii 1844-1848. În 1977 a fost renovată.

Biserica "Sf. Petru" este clasată pe lista monumentelor istorice din România din 2010, având codul: CJ-II-m-B-07245.

În fața bisericii se află impozantul portal baroc, inițial amplasat în fața bisericii "Sf. Mihail" ^[1], iar în spatele bisericii se afla statuia Fecioarei Maria (protectoarea Clujului), așezată inițial pe strada Universității. Statuia a fost mutată pentru a fi salvată de administrația comunistă, care nu o agrea. Biserica și portalul au fost renovate, dar statuia se afla într-o avansată stare de degradare, poziția, de altfel, fiind foarte nepotrivită unui astfel de monument. Recent statuia a fost repusă pe amplasamentul ei inițial.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, București, 2004
Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca City Guide”, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 978-973-0-04701-1
Gabriela Popa, Liviu Stoica - ”Cluj-Napoca Illustrated Guide”, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-0-04521-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Biserica monumentelor orfane, 10 martie 2005, Evenimentul zilei

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista locurilor în Cluj-Napoca

Note[modificare | modificare sursă]

^ Impozanta poartă barocă a zidului împrejmuitor a Bisericii Sf.Mihai a fost mutată în anul 1899 în fața Bisericii Sf.Petru din cartierul Mărăști. Ea fusese înălțată în anul 1747 din inițiativa prelatului Biro Janos în amintirea sfârșitului epidemiei de ciumă din anii 1738-1744. Se crede că e opera sculptorului bavarez Johannes König. Compoziția statuară este formată din 7 statui, având statuia arhanghelului Mihai la mijloc.