Sari la conținut

Științifico-fantasticul în Serbia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Perioada modernă a științifico-fantasticului în Serbia începe cu Dragutin Ilić (1858 - 1926)

Științifico-fantasticul sârb cuprinde revistele, cărțile și filmele realizate în acest domeniu în Serbia.[1][2]

Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, elemente ale științifico-fantasticului pot fi găsite în literatura sârbă, dar se consideră că întemeierea ei în perioada modernă începe cu lucrarea Posle milijon godina (După un milion de ani),[1] scrisă de Dragutin Ilić în 1889, care este considerată și prima piesă de teatru științifico-fantastică din istoria literaturii mondiale.[3][4] Piesa de teatru descrie povestea ultimelor două persoane rămase pe Pământ.[1] A urmat primul roman SF, cel al lui Lazar Komarčić Jedna ugašena zvezda (O stea dispărută), în 1892[1] (sau 1902).[4] Romanul prezintă călătoria transcendentală a unui om foarte impresionat de imensitatea universului și de aventurile sale în spațiul cosmic.[1]

Đorđe Lobačev (Ђорђе Лобачев, 1909–2002) a fost un scriitor și artist de benzi desenate, care a imigrat din Rusia (născut ca Юрий Лобачев) în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor pe vremea Revoluției Ruse.[1]

În 1928, omul de știință Milutin Milanković a scris cartea Kroz vasionu i vekove (Prin lumi și vremuri îndepărtate), care a combinat elemente de autobiografie, eseu științific și științifico-fantastic.[4]

În 1933, a fost publicată cartea Život u vasioni (Viața în univers) de Stojan J. Radonić, care se ocupă de ascensiunea, dezvoltarea și decăderea unei civilizații marțiene.[5]

Datorită celui de-al doilea război mondial a existat o pauză de continuitate și apoi au urmat câteva decenii fără multe nume proeminente.[1]

În anii 1970, lucrările SF au ajuns să fie studiate în mediul academic, iar pionierul acestei mișcări a fost Zoran Živković, el însuși scriitor și traducător de SF.[1]

În perioada anii 1970 - începutul anilor 1990, marile edituri de stat au avut de regulă câte o serie SF sau acest gen a fost publicat ca parte a unei serii pentru tineri în seriile de aventură.[1]

În secolul al XXI-lea, Zoran Živković, câștigător al Premiul World Fantasy, este considerat unul dintre cei mai cunoscuți autori sârbi de science fiction și poate cel mai cunoscut.

În 1992, a apărut romanul lui Milorad Janković, Бледа месечева светлост (Lumina palida a lunii) la editura Flamarion (Фламарион) sub pseudonimul celebrului ecologist și biolog Milorad Janković. Romanul a fost publicat ca a 27-a carte din seria Znak Sagite (Знак Сагите).[6]

În 1998, a avut premiera piesa de teatru SF a lui Zoran Stefanović, Скаска о космичком јајету / Skaska o kosmičkom jajetu (O poveste despre un ou cosmic), un dialog poetic și conceptual despre piesele și viața lui Samuel Beckett.[7][8]

În 2012, Predrag Vukadinović a debutat la editura Everest Media cu romanul SF Тај необичан дан / Taj neobičan dan (Acea zi neobișnuită). Romanul conectează tema călătoriei în timp cu a Doua Venire a lui Isus Hristos, folosind concepte cosmologice și religioase.[9][10][11]

Romanul fantastic despre vampiri al lui Adrijan Sarajlija, Огледало за вампира / Ogledalo za vampira (Oglinda de vampir), a apărut în 2012 la Editura Signal (Библиотека „Сигнал“).[12][13]

Listă de scriitori

[modificare | modificare sursă]
  • Atomic War Bride (Rat, 1960)
  • Svemirci su krivi za sve (Extratereștrii sunt de vină pentru tot, 1991)
  • Zone of the Dead (Apocalypse of the Dead, 2009)[14]
  • Technotise - Edit i ja (2009) animație[15]
  • A.I. Rising (Ederlezi Rising, 2018)
  • Premiul Isidora Sekulić - acordat și pentru lucrări scrise SF
Online

Benzi desenate

[modificare | modificare sursă]
  • Technotise (2001, editura System Comics), album de benzi desenate creat de artistul Aleksa Gajić și scriitorul Darko Grkinić.[17] A fost adaptat în lungmetrajul de animație Technotise: Edit & I. Povestea este plasată în anul 2074. Gajić a declarat că a ales acel an, deoarece în 2074 va împlini 100 de ani.[18]
  • Convenție Star Trek organizată de Photon Tide din Novi Sad, prezentată și în documentarul Trekkies 2 din 2004.[19][20]
  • Beokon organizată de asociația Lazar Komarčić din Belgrad[1]
  • Japanizam este organizată de Sakurabana[1]
  • Festivalul Epic Fantasy și Tolkienfest[1]

Asociații și societăți

[modificare | modificare sursă]
  • „Nova” publicat de Photon Tide în cadrul revistei lunare de știință Astronomija[22]
  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s Darius Hupov, Panoramic SFF sârbesc (interviu cu Miloš Petrik), Galaxia 42 nr. 17 / mai 2021
  2. ^ Alexandru Lamba, Serbia, o altă insuliță, Galaxia 42 nr. 17 / mai 2021
  3. ^ English translation of Dragutin Ilić's sci-fi drama "After a Million Years"
  4. ^ a b c Živković, Zoran (). Enciklopedija naučne fantastike 1. Belgrade: Prosveta. p. 317. 
  5. ^ Živković, Zoran (). Enciklopedija naučne fantastike 1. Belgrade: Prosveta. p. 318. 
  6. ^ [Projekat Rastko] Mile Jankovic - Beli: Bleda meseceva svetlost (roman, 1974 / 1992), www.rastko.rs 
  7. ^ Zoran Stefanović: "Fable of the Cosmic Egg, a patchwork melodrama" (1992), Contemporary Serbian drama, Project Rastko (English translation)
  8. ^ Bakić, Ilija. „Knjiga nove osećajnosti: „Slovenski Orfej“ Zoran Stefanović, izdavač Znak Sagite, Beograd, 1995.“, Vreme, Beograd, 18. 9. 1995.
  9. ^ “Pogled iz svemirskog broda”, Radio Beograd 202, Radio televizija Srbije, April 28, 2013 (audio)
  10. ^ Stefanović, Zoran. “Isus, ali ne onaj običan i očekivan” (an essay), Project Rastko, August 7, 2013
  11. ^ Еверест меди, ISBN 978-86-7756-024-9
  12. ^ A Mirror for the Vampire (Ogledalo za vampira, author's publication, 2012; Čarobna knjiga, 2013).
  13. ^ Art-Anima (în engleză), Art-Anima 
  14. ^ „We haven't seen Zone Of The Dead and they're already planning a sequel”. Quiet Earth. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Technotise: Edit and I”. thebedlamfiles.com. . 
  16. ^ Art-Anima (în engleză), Art-Anima 
  17. ^ "SCENA", Vreme No. 574, vreme.rs
  18. ^ "Beograd budućnosti", vreme.rs
  19. ^ MaryAnn Johanson (). „Trekkies 2 (review)”. FlickFilosopher.com. 
  20. ^ Nick Schager (). „Trekkies 2 (2004): D+”. Lessons of Darkness. 
  21. ^ Sakurabana Beograd (în sârbă), Sakurabana Beograd, arhivat din original la , accesat în  
  22. ^ Photon Tide (în sârbă), Photon Tide 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]