Ivo Andrić

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ivo Andrić Nobel prize medal.svg
Andric Ivo.jpg
Ivo Andrić
Date personale
Născut 10 octombrie 1892[1]
Dolac[*], Condominiul Bosniei și Herțegovinei
Decedat 13 martie 1975 (82 de ani)[2][3]
Belgrad, RSF Iugoslavia[4]
Locul înmormântării Novo groblje[*]
Căsătorit cu Milica Babić-Jovanović[*] (27 septembrie 1958–24 martie 1968)
Naționalitate iugoslavă Iugoslavia
Cetățenie Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Austro-Ungaria, Kingdom of Serbs, Croatians and Slovenes[*], Regatul Iugoslaviei
Etnie Sârbi
Croați
Ocupație poet
Limbi Limba sârbă[5]
Studii Universitatea din Graz, Faculty of Humanities and Social Sciences, University of Zagreb[*], Universitatea din Viena, Q9379425[*]
Activitatea literară
Specie literară roman, povestire
Note
Premii Premiul Nobel pentru literatură (1961)
Ordinul Erou al Muncii Socialiste[*] (9 octombrie 1972)
Premiul Nobel pentru Literatură, 1961
Medalia Premiului Nobel

Ivo Andrić (în sârbă: Иво Андрић; n. 10 octombrie 1892,[1] Dolac[*], Condominiul Bosniei și Herțegovinei – d. 13 martie 1975,[2][3] Belgrad, RSF Iugoslavia[4]) a fost un scriitor sârb,[6] laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1961.[7]

În scrierile sale a evocat ținuturile natale, frământările istorice ale acelei epoci, uneori prin intermediul viziunii romantice.

Casa sa părintească din Travnik a fost transformată în muzeu.

Motivația Juriului Nobel[modificare | modificare sursă]

pentru forța epică cu care a zugrăvit motive și destine din istoria țării sale[8].”

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Ivo Andrić s-a născut în Bosnia, lângă orașul Travnik, într-o familie veche și sărăcită de arămari, meserie dintre cele ce dispăreau odată cu declinul dominației turcești în Balcani. A avut o copilărie umbrită de lipsuri materiale, dar și de lipsa afecțiunii părintești, deoarece a rămas orfan de mic. A crescut la rude, în orașul Vișegrad, despre care a scris mai târziu mult și inspirat, păstrându-i o amintire profundă toată viața, acea amintire vie și dureroasă pe care numai întâmplările din copilărie le imprimă în memoria omului. Urmează liceul la Sarajevo, iar studiile universitare, de istorie și slavistică, la universitățile din Zagreb, Viena, Cracovia și Graz.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • 1924 - 1936: Nuvele ("Pripovetke");
  • 1956: Curtea blestemată ("Prokleta avlija");
  • 1945: Domnișoara ("Gospodjica");
  • 1945: Cronică din Travnik ("Travnicka kronika");
  • 1945: E un pod pe Drina ("Na Drini ćuprija");
  • 1918: Ex ponto;
  • 1920: Neliniști ("Nemiri").

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1961/andric-facts.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ a b "Ivo Andrić", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  3. ^ a b "Ivo Andrić", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  4. ^ a b "Ivo Andrić", Gemeinsame Normdatei, accesat la 30 decembrie 2014 
  5. ^ "Ivo Andrić", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb118888296, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  6. ^ Books.Google.com
  7. ^ „A Reader's Guide to the Balkans” NyTimes.com The New York Times (18 aprilie 1993)
  8. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah "Contemporanul", 1983 , pag 411

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ivo Andrić