Milutin Milancovici

Date personale
Milutin Milankovici

Născut	16/28 mai 1879^[1]^[2]^[3]^[4] Dalj^⁠(d), cantonul Osijek-Baranja, Croația^[5]
Decedat	12 decembrie 1958 (79 de ani)^[1]^[2]^[3]^[4] Belgrad, RFP Iugoslavia^⁠(d)^[6]^[5]
Cetățenie	Austro-Ungaria Regatul Iugoslaviei
Religie	creștinism ortodox
Ocupație	matematician profesor universitar astronom inginer scriitor inginer constructor[] astrofizician[] fizician scriitor de literatură științifico-fantastică[] geofizician[] climatolog[*]
Limbi vorbite	limba franceză^[7]^[8] limba sârbă^[8]
Activitate
Alma mater	Universitatea Tehnică din Viena
Organizație	Universitatea din Belgrad
Semnătură

Modifică date / text

Milutin Milankovici (n. 28 mai 1879, Dalj, Austro-Ungaria - d. 12 decembrie 1958, Belgrad, Iugoslavia) a fost un astronom, matematician și climatolog sârb, membru al Academiei de științe și arte din Serbia (din 1924), profesor, director al Observatorului astronomic din Belgrad.

Biografie

Milankovici s-a născut la Dalj a Austro-Ungariei (azi, din Croația). În anul 1903 a aboslvit Colegiul (Institutul) de construcții din Viena și ulterior a lucrat ca inginer în Austria habsburgică. Din anul 1909 a fost profesor de mecanică teoretică, mecanică cerească și fizică teoretică la Universitatea din Belgrad. În anii primului război mondial, a lucrat sub arest la Universitatea din Budapesta. Partea principală a carierei științifice corespunde perioadei interbelice (1919-1940). După al doilea război mondial, a fost ales membru al Academiei est-germane a naturaliștilor "Leopoldina".

Creația științifică

Milankovici este considerat unul dintre cei mai mari astronomi, climatologi și matematicieni sârbi, care a dat lucrări fundamentale în domeniul mecanicii analitice, cerești, teoriei atmosferelor planetare, variațiilor climaterice și calendarului.

În anii 1914-1918 a examinat condițiile climaterice în atmosfera planetei Marte și a calculat teoretic temperatura suprafeței acestei planete, precum și a atmosferei acesteia. A stabilit că aceasta variază între +3 grade Celsius la ecuator și +52 grade Celsius la poli.

Ciclurile lui Milankovici

În anii 1932-1934 a studiat efectul continentelor terestre asupra mișcării polilor tereștri. Milankovici este autorul primei și celei mai fundamentate teorii a variațiilor climaterice pe Terra, conform căreia variațiile climei sunt influențate de trei factori astronomici (ciclurile lui Milankovici):

1. Fluctuația excentricității (a formei mai mult sau mai puțin eliptice) a orbitei terestre, cu o perioadă de 100 de mii ani;

2. Variațiile înclinației axei terestre față de planul orbitei terestre, între 21,8 grade și 24,4 grade cu o perioadă de circa 40 de mii ani;

3. Precesia axei terestre, care determină ce emisferă terestră va primi mai multă căldură de la soare, cea nordică sau cea sudică. Această precesie are o perioadă de 21 de mii ani.

Teoria climatologică a lui Milankovici a fost cea mai acceptată teorie a variațiilor climatice.

Modificarea corecției calendarului

Milankovici a propus revizuirea calendarului iulian, numit calendar iulian revizuit, sau calendarul gregorian, modificând corecția necesară a calendarului solar de la 3 zile la 400 de ani, la 7 zile la 900 de ani.

Note

^ ^a ^b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 24 aprilie 2014.
^ ^a ^b Andrew Bell. „Milutin Milankovitch” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.
^ ^a ^b „Milutin Milanković” (în engleză). Internet Speculative Fiction Database. Wikidata Q2629164. Accesat în 9 octombrie 2017.
^ ^a ^b Bibliothèque nationale de France. „Milutin Milankovitch” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
^ ^a ^b „www.sanu.ac.rs” (în sârbă). www.sanu.ac.rs[*]. Wikidata Q119052527. Accesat în 28 iulie 2020.
^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/382148/Milutin-Milankovitch. Accesat în 2 iunie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Bibliothèque nationale de France. „Milutin Milancovici” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
^ ^a ^b „Milutin Milancovici”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

Bibliografie

I.G. Kolcinskii, A.A. Korsun, I.G. Rodriges, Astronomii (]n rus[), ed. Naukova dumka, Kiev, 1986
Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press, Oxford, 2007
Biografie NASA

[wdref-8e0f187dcef52567f14022c036a308aa-1] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 24 aprilie 2014.

[wdref-b44c689ee9a17208bf0e837cf777509e-2] Andrew Bell. „Milutin Milankovitch” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-ed21a7cd4fcfdf0014351b8ff0da910d-3] „Milutin Milanković” (în engleză). Internet Speculative Fiction Database. Wikidata Q2629164. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-5205e5382813ed51a9070f5abfbe3bd4-4] Bibliothèque nationale de France. „Milutin Milankovitch” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.

[wdref-779e1d76fd39e4b69b317aa6f583ebf4-5] „www.sanu.ac.rs” (în sârbă). www.sanu.ac.rs[*]. Wikidata Q119052527. Accesat în 28 iulie 2020.

[wdref-0f9dfb90aba4c3a2f55a3d0c403f648a-6] ttp://www.britannica.com/EBchecked/topic/382148/Milutin-Milankovitch. Accesat în 2 iunie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-f4064606a365f57091450a8f0f156ace-7] Bibliothèque nationale de France. „Milutin Milancovici” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-8907d6aa3a0677be20efc1a87960e73a-8] „Milutin Milancovici”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]