Șepreuș, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Șepreuș
—  Sat  —
Șepreuș se află în România
Șepreuș
Șepreuș
Șepreuș (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′16″N 21°44′03″E / 46.57111°N 21.73417°E / 46.57111; 21.7341746°34′16″N 21°44′03″E / 46.57111°N 21.73417°E / 46.57111; 21.73417

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arad county CoA.png Arad
Comună Șepreuș
Atestare documentară 1407

Suprafață
 - Total 57,68 km²

Populație (2011)
 - Total 2.481 locuitori
 - Densitate 41.52 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 317320
Prefix telefonic +40 x57[1]

Prezență online
Primăria Șepreuș
GeoNames Modificați la Wikidata

Șepreuș în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85
Șepreuș în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85

Șepreuș (în maghiară: Seprős, în germană: Besendorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populatia totala a localității număra 2488 de locuitori în anul 2011. Numarul locuintelor recensate in 2011 sunt 1034.[2]

In 2007 populatia totala a localității număra 2610 de locuitori.

Populatie Șepreuș 1880-2002 [3]

An Total Români Maghiari Germani Alte Nationalitati Evrei Rromi Ucraineni Sârbi Slovaci
1880 3864 3265 349 17 127+106 . . . . .
1890 4163 3492 563 38 70 . [153] . 1 1
1900 4238 3452 533 37 216 . . . 2 4
1910 4690 4074 479 51 86 . . . . .
1920 4201 4074 115 1 11 11 . . . .
1930 4046 3730 116 22 178 4 171 . . 1
1941 3712 3465 84 36 127 . . . . .
1956 4008 3949 44 15 . . . . . .
1966 3534 3494 31 8 1 . . . . .
1977 3042 2779 11 12 240 . 235 . . 5
1992 2759 2529 4 3 223 . 220 1 . 2
2002 2472 2242 18 1 211 . 210 . . .

Istoric[modificare | modificare sursă]

Mătura de nuiele

Șepreușul apare frecvent în unele documente din secolele XIV – XVI,cu ocazia unor dispute între familiile maghiare nobiliare Bethlen și Neczply, prima atestare documentară din 1364 prezintă așezarea sub denumirea de “Șeproș”- după legenda populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvantul maghiar Sepros, Seprosok,Seprukoto care înseamnă “confecționări de mături”,denumire ce pare a fi adevărată,deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de răchită (nuiele),din care se pare că locuitorii confecționau mături de nuiele,pe care le comercializau în satele învecinate.

Între anii 15561595 localitatea Șepreuș,împreună cu tot comitatul Zărandului cad în mainile turcilor,perioadă în care se pare că comuna Șepreuș se bucură de o oarecare prosperitate.

În cursul evului mediu se numără printre cele mai populate așezări,după cum reiese din diferite documente ca “Actul de donație a împăratului Romano-german Carol al VI-lea,în favoarea ducelui Rinaldo de Modena” din anul 1632,la acea dată satul fiind descris ca făcand parte din comitatul Zărandului

Maria Tereza

Spre mijlocul sec.XVIII,mai exact în anul 1726, localitatea intră sub stăpanirea habsburgică,fiind considerate teritorii cucerite,fără stăpan,au fost trecute în stăpanirea erariului (fiscului).Sub stăpanirea împărătesei Maria Tereza,mai exact în anul 1771/1772 apar primele date demografice,precum și suprafețele de pămant cultivate,care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel:

- iobagi - 160 de familii;

- jeleri cu casă – 9 ;

- jeleri fără casă – 1;

Tot la acest recensămant este specificată suprafața de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care:

- 176 de iugăre în intravilan;

- 955 de iugăre arături;

- 1230 de iugăre Fanețe.

Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului.

În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a hotărat reglementarea urbarială – în speță s-a efectuat o împărțire a pămanturilor după calitatea lor,stabilindu-se 4 categorii,pămanturile din Șepreuș au fost declarate de categoria a II-a.

Secolul al XIX-lea[modificare | modificare sursă]

În anul 1821 comuna Șepreuș a intrat în stăpanirea deplină a fraților Czaran (Antal, Janoș,Istvan și Kristof),în schimbul unei sume de 100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafața de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor:

- terenuri arabile 1.378 iug.

- Fanețe 200 iug.

- Pășuni 450 iug.

În anul 1848 suprafața pămanturilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungand la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunală. [4]

Secolul al XXI-lea[modificare | modificare sursă]

In 2009 presedintele Traian Basescu participa la slujba de sfintire a amplasamentului pe care sa ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949.[5][6]

Economia[modificare | modificare sursă]

Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfeclă de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice.

Alte activitati principale sunt :

Turism[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin arhitectura sa.

Obiective turistice :

  • Monumente
  • Troița din fața Primăriei a fost ridicată în anul 1998 spre cinstirea eroilor căzuți în cele 2 războaie mondiale, ale caror nume sunt inscripționate pe cele 4 fresce
  • Bustul lui Mihai Veliciu în fața Primăriei, născut în comuna Șepreuș
  • Troița în memoria celor împușcați la rebeliunea din anul 1949[7]


  • Biserici :
    • Biserica Ortodoxa Șepreuș
    • Biserica Penticostala Șepreuș
    • Biserica Baptista Șepreuș
    • Biserica Adventista de ziua a saptea Șepreuș [8]

Evenimente locale[modificare | modificare sursă]

  • Zilele localității - la sfârșitul lunii august a anului, până în prezent au avut loc 4 ediții
  • Târguri:
    • Târg de primăvară - luna mai
    • Târg de toamnă - luna septembrie[7]

Biserici[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Penticostala Șepreuș

Biserica Penticostală din Șepreuș este cel mai nou cult în Șepreuș.A fost înființat de Stana MIhai zis Cioata în anul 1990.Mare majoritate a membrilor sunt rromi.Pe lângă respectarea cu strictețe a Bibliei,pastorul bisericii impune și o altă condiție ca să devii membru:căsătoria civilă.

  • Biserica Baptista Șepreuș

Biserica Creștină Baptistă din Șepreuș a fost înființată în anul 1900, pentru a împlini chemarea Domnului Isus de a nu exista pentru sine ci pentru oamenii din licalitatea aceasta

  • Biserica Adventista de ziua a saptea Șepreuș

Biserica Adventistă de ziua a șaptea își are inceputurile in comuna Șepreuș în secolul trecut ,in anul 1907. Religia adventistă a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani.

  • Biserica Ortodoxa Șepreuș

La mijlocul secolului al XVIII- lea este mentionata aici o veche biserica de lemn cu hramul "Sfintii Arhangheli". Dupa sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserica de lemn in 1780 este inlocuita cu alta tot din lemn. In 1859 a fost construita actuala biserica din piatra si caramida, care are hramul "Bunavestire" [8]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Datele provizorii prezentate de Institutul Național de Statistică, http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2011/noiembrie/01/persoane_recenzate.doc
  3. ^ Miercurea Ciuc Pro-Print publicari in anul 2000 "Transilvania, statistici etnice și confesionale. III. Arad, Caraș-Severin și Timiș. Datele recensământului, între 1869-1992, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/aretn02.pdf
  4. ^ Istorie Sepreus (primaria Sepreus), http://www.e-primarii.ro/primaria-sepreus/istorie.php
  5. ^ TRAIAN BASESCU - SLUJBA RELIGIOASA COMUNA SEPREUS - ARAD,http://www.newsin.ro/traian-basescu-slujba-comuna.php?cid=view&nid=de9a8f24-dcc1-4a29-bf06-ca92c057bf60&hid=foto
  6. ^ Președintele Băsescu va participa la comemorarea a 60 de ani de la revolta anticomunistă din Șepreuș, 21 august 2009, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
  7. ^ a b c Primaria Sepreus, http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SEPREUS/4215/
  8. ^ a b Primaria Sepreus, http://www.e-primarii.ro/primaria-sepreus/biserici.php
  9. ^ czaran.hu, http://www.czaran.hu/despre-czaran/cateva-cuvinte-despre-czaran-gyula-cel-de