Șinca Veche, Brașov

Șinca Veche
—  sat și reședință de comună  —
Șinca Veche Șinca Veche (România) Localizarea satului pe harta României
Șinca Veche Șinca Veche (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°45′46″N 25°10′21″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Șinca
SIRUTA	41863
Populație (2021)
- Total	843 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507206
Prefix telefonic	+40 x68
Prezență online
https://www.sincaveche.ro/ GeoNames
Șinca Veche în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Șinca Veche în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)

Șinca Veche (în maghiară Sinka, în germană Alte Sinka) este satul de reședință al comunei Șinca din județul Brașov, Transilvania, România.

Istoric

La conscripțiunea (recensământul) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului unit de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Șinca, erau recenzate 89 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Șinca [Veche] a anului 1733, trăiau circa 445 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: Alde / Aldea (în ortografie maghiară, Algye) și Roman (acesta, din urmă, fiind bigamus, adică era recăsătorit, după decesul primei soții), ambii uniți, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obținea 1 car de fân ,... Din punct de vedere bisericesc, Șinca anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității (Sinka), precum și al preotului (Algye), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din maghiari.

Monumente

Lăcașuri de cult

• La 45 de km de Brașov și 22 Km de Făgăraș, la numai 3 km de satul Șinca Veche se află Așezământul Șinca Veche.
  

Bisericile rupestre din complexul monahal de la Șinca Veche se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești.
Ștefan Meteș, unul dintre cei mai asidui cercetători ai vieții religioase din Transilvania: "De mânăstiri ortodoxe simple și sărăcăcioase ne vorbește o scrisoare a papei Inocențiu al III-lea din 1204, către episcopul latin din Oradea Mare." Bisericile rupestre de la Șinca Veche mai sunt cunoscute și cu numele de: templul împlinirii rugăciunii, templul ursitelor, mănăstirea rupestră, peștera mănăstire sau grota. Este un monument de talie națională înscris în lista monumentelor istorice sub următoarea înregistrare: Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziția 855, cod LMI 2004: BV- II –m-A-11826, denumire: Mănăstire rupestră (ruine), localitatea: sat Șinca Veche, comuna Șinca, adresa: Pe Dealul Pleșu, datare secolul XVIII.

• Mai sus de bisericile săpate în piatră se află Schitul Sfântul Nectarie. Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“, a fost aprobată de către Mitropolia Ardealului în ședința permanenței Consiliului eparhial din 10 aprilie 2006. Schitul este numit astfel de către oameni deoarece adăpostește moaște ale Sf. Nectarie.
• Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, construită în 1830, în urma decretului 358 din 1 decembrie 1948, de interzicere a Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), este în folosința Bisericii Ortodoxe Române;
• Biserica Bunavestire, al doilea hram: Nașterea Maicii Domnului, construită în anii 2000, greco-catolică, a fost sfințită în 2011 de P.S. Vasile Bizău; la 25 iulie 2021, P.S. Cristian Crișan a sfințit pictura bisericii.

Memoriale

• În fața Bisericii Bunavestire a fost ridicat un monument în memoria eroilor din cele două războaie mondiale.
• Un bust al lui Gheorghe Șincai a fost ridicat în fața școlii care-i poartă numele. Bustul este de bronz și a fost montat pe un postament prismatic cu bază pătrată, din granit. Pe postament au fost gravate următoarele: „GHEORGHE ȘINCAI, 1754 – 1816, Corifeu al Școlii Ardelene, întemeietorul învățământului românesc din Transilvania”. Mai jos a fost gravat un citat din opera lui Gheorghe Șincai: „Vai Neamului Românesc de nu-i va da Dumnezeu înțelepciune!” Gheorghe Șincai.

Pe spatele postamentului au fost gravate numele celor care au contribuit la crearea și la ridicarea monumentului: Gheorghe Pioaru (preot), Victor Bârlez (primar), Eugen Urs, Nicolae Urs, Horia Salcă, Consiliul Local Șinca, proiectant: ing. Cristian Urs, sculptor: Vlad Prună, constructor: Crispadin.srl.

• Un bust al lui Iosif Vulcan, a cărui familie era originară din Șinca Veche, a fost ridicat în fața Școlii Gimnaziale Gheorghe Șincai, în anul 2021. Bustul este așezat pe un postament prismatic din granit. Pe postament se poate citi:
  „IOSIF VULCAN
  1841 - 1907
  Cărturar de seamă
  Părintele teatrului românesc din Ardeal
  Poet, prozator, publicist
  Membru al Academiei Române”
  Mai jos a fost gravat un citat din opera lui Iosif Vulcan: „Sufletul meu e liniștit c-am întrebuințat tot ce am avut la dispozițiune pentru ridicarea culturii naționale.” IOSIF VULCAN -1906

Pe spatele postamentului au fost gravate numele celor care au contribuit la crearea și ridicarea monumentului: familia dr. Florin și Genica Vulcan, Ioan Vulcan, Ioan Poliță, paroh Iosif Ciolan, primar Victor Bârlez, viceprimar Daniel Goilă, Consiliul Local Șinca, arhitect Mărgărit Chelbea, sculptor Eduard Dulinszky.

Personalități

• Familia lui Gheorghe Șincai, istoric, filolog și preot greco-catolic român, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene, se trăgea din Șinca Veche.
• Nicolae Vulcan, preot greco-catolic (1805, Șinca Veche - 1879, Leta Mare, județul Hajdú-Bihar, Ungaria), tatăl lui Iosif Vulcan.
• Traian Pop (1885, n. Șinca Veche - 1960), profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române din 1948.
• Niculae Urs, alternativ Nicolae Urs, (n. 15 octombrie 1950), actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce, s-a născut la Șinca Veche.

Timeline-ul localitatii

• 7000 – 4000 i.e.n. (aprox.) – Prima atestare arheologica a localitatii dateaza din epoca neolitica
• 14 – 37 e.n. (aprox.)– Stapanirea romana din perioada Imparatului Tiberius. S-a descoperit existenta unui centru populat pe actualul teritoriu al comunei Sinca. Pe aici trecea „Drumul Roman” care lega Rasnovul (antica Cumidava) de Dacia Superioara.
• Stirile sunt sarace dupa retragerea romana. Localnicii traiesc in obsti satesti amplasate in locuri retrase cum ar fi Prunarie sau dealul Plesu. Bolovanii de pe acest deal (cei de langa Grota) foloseau drept „fundatie” pentru casele localnicilor pentru a se apara de invadatori sau animale salbatice.
• Pana la sfarsitul secolului al XV-lea aceasta zona a apartinut domnilor romani.
• 1476 – prima mentiune documentara a localitatii face referire la documente de proprietati sau privilegii boieresti. Pe timpul domnitorului Laiota Basarab cel Batran, muntele Nemaia (Namaia) de pe teritoriul comunei Sinca, este oferit boierilor din Sinca pentru implicarea acestora in luptele interne din teritoriile de peste munti.
• 1508 – boierii din localitate lupta alaturi de Mircea Ciobanul impotriva regelui ungar.
• 1534 – sunt pomeniti boierii care au luptat in 1508
• 1640 – Sinca ajunge proprietatea lui Francisc Masskasi. In perioada Principatului Transilvanean in timpul consolidarii feudale tot mai multi tarani ajung iobagi. In acesata parioada comunitatea avea 74 de familii.
• sec. XVI – spre final de secol si sub ocuparea habsburgica localitatea se orienteaza catre civilizatia occidentala.
• 1697 – 1761 – o perioada de tranzitia si schimbare pentru viata localitatii datorita infiintarii regimentelor de granita de catre curta de la Viena.
• 1761 – Sinca face parte din Regimentul II de la Orlat. In schimbul militarizarii taranii din satele de granita devin oamni liberi, au dreptul la proprietate, avantaje economice, politice si culturale.
• 1762 – In localitate raman doar 4 familii mari: Barsan, Balan, Urs si Strambu.
• 1769 – 1773 – Sinca Veche in Harta Iosefina – Prima ridicare topografica.
• 1772 – Se infiinteaza prima scoala din sat la initiativa preotului si carturarului Gheorghe Sincai (istoric, filolog si preot greco-catolic).
• 1772 – se infiinteaza la Ohaba o scoala gimnaziala in limba germana unde se formau viitorii invatatori si ofiteri.
• secolele XVII – XVIII – reprezinta pentru localitate o perioada de prosperitate economica si demografica. Aceasta perioada este marcata si de participarea sincanilor in marile conflicte internationale, inclusiv in razboaiele napoleoniene.
• 1830 – Se construieste biserica greco-catolica cu hramul Apostoli Petru si Pavel.
• 1848 – Satul infrunta cu greu in acest timp Moartea Neagra (ciuma), lepra si holera.
• 1848-1849 – Efectele revolutiei se simt prin marusile luate de desfiintarea iobagiei, masuri de care beneficiaza si satele Sercaita si Persani.
• 1849 – In primavara acestui an sincanii participa la revolutie la Sercaia, alaturi de preotul satului. Acesta este ucis in revolutie impreuna cu alti 5 localnici.
• 1851 – Sunt infiintate la Sercaita si Persani doua scoli noi, ca efect al revolutiei. O alta urmare a fost desfiintarea regimentelor graniceresti din care Sinca facea parte.
• 1867 – Pe perioada dualismului se intensifica lupta nationala. In consecinta sunt intemeiate scoli confesionale unde predarea se face in limba romana.
• 1908 – Este inaugurata calea ferata ce facea legatura intre Brasov si Fagaras prin localitatea Sinca Veche si viaductul Podul Ilii, primul pod din beton armat, astazi fiind cel mai vechi viaduct de cale ferata de pe teritoriul actual al Romaniei.
• 1914 – 1918 – In Primul Razboi Mondial si-au dat viata un numar mare de eroi. Perioada aceasta a reprezentat retragerea autoritatilor locale din Sinca Veche, revenind mai tarziu, odata cu Marea Unire.
• 1919 – 1939 – Perioada interbelica este o vreme de inflorire pentru satele comunei.
• 1939 – 1945 – Foarte multi sincani se inroleaza in armata fapt datorat intrarii Romaniei in Al Doilea Razboi Mondial, moment care pune capat dezvoltarii comunitatii.
• 1948 – Calea ferata ce strabate localitatea este inchisa datorita defectelor structurale a viaductului Podul Ilii.
• 1948 – Biserica greco-catolica Sf. Apostoli Petru si Pavel este preluata de statul roman si data in folosinta BOR care pastreaza in continuare hramul.
• 1945 -1961 – Perioada in care Romania devine comunista, anterioara colectivizarii fortate, taranii proprietari de teren sunt obligati sa plateasca nenumarate cote.
• 1961 – 1989 – In aceasta perioada a colectivizarii fortate s-au depus toate eforturile pentru distrugerea instinctelor de proprietari ale sincanilor, efect resimtit inca multa vreme dupa caderea comunismului.
• 1989 – Momentul deshiderii spre valorile civilizatiei occidentale. Efectul deschiderii catre democratie atrage in timp spiritul emigrarii localnicilor catre vestul europei si in lume.
• 1990 – Doi medici francezi (Jean Vittrant si Roland Espargiliere) impreuna cu alti voluntari din Fecamp (Franta), formeaza o delegatie de sprijin umanitar pentru locuitorii din Sinca, proaspat iesiti de sub comunism.
• 1993 – A doua delegatie franceza, pune bazele infratirii localitatilor Sinca Veche – Fecamp (Franta).
• 1995 –In Sinca este reinfiintata parohia greco-catolica si preot paroh este numit Gheorghe Pioaru.
• 1997 – Alteta Sa, Regele Mihai I al Romaniei face prima vizita in localitatea Sinca Veche
• 2000 – Se construieste biserica greco-catolica Bunavestire (al doilea hram: Nasterea Maicii Domnului).
• 2004 – Grota din dealul Plesu (ruine) datata in preajma secolului al XVIII-lea, este inscrisa in lista monumentelor istorie: LMI 2004, pozitia 855, cod LMI 2004: BV-II-M-A-11826.
• 2006 – BOR infiinteaza pe dealul Plesu schitul Nectarie, mai sus de grota.
• 2007 – Sinca se digitalizeaza. Este construit primul website al localitatii: https://sincaveche.ro/
• 2013 – In padurile localitatii de pe Valea Strambei, cercetatorul Catalin Roibu si echipa sa descopera cel mai inalt brad din Romania (masurat pana in acel moment) de 62.5 metri.
• 2013 – In centrul localitatii este amplastata „Busola Statica” – Un indicator cu directiile unde se gasesc Sincani in intreaga lume. Proiectul este primul dintr-o serie de 10 proiecte mici menite sa modernizeze imaginea satului.
• 2015 – Un bust al lui Gheorghe Sincai este ridicat in fata scolii care ii poarta numele. Bustul este de bronz si a fost montat pe un postament prismatic cu baza patrata din granit.
• 2015 – Numele scolii generale este schimbat in “Scoala Generala Gheorghe Sincai” in onoarea carturarului, originar din Sinca Veche.

Bibliografie

• Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș (Blaj), Tipografia Seminariului Archidiecesan gr.- cat.
• Îndrumător bisericesc misionar și patriotic, pe anul de la Hristos 1985, Anul 133, Tiparul Tipografiei Eparhiale Sibiu, 124 de pagini.

Legături externe

• Site-ul web al comunității Șinca Veche, sinca-veche.ro
• Biserica rupestră Șinca Veche Arhivat în 5 octombrie 2013, la Wayback Machine., Vasile Bouaru (Rădăuți), © romania-natura.ro, Descoperă și respectă
• Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926.
• Manastirea rupestra Șinca Veche, CrestinOrtodox.ro

Vezi și

• Castrul roman de la Șinca Veche