Babin, Zastavna
| Babin | |
| Бабин | |
| — Sat — | |
  Babin Babin (Regiunea Cernăuți) | |
 Babin Babin (Ucraina) | |
| Coordonate: 48°39′00″N 25°37′48″E / 48.65000°N 25.63000°E | |
|---|---|
| Țară |  Ucraina |
| Raion |  Raionul Zastavna |
| Regiune |  Cernăuți |
| Raion | Cernăuți |
| KOATUU | 7321580401 |
| Populație (2007) | |
| - Total | 582 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 59411 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Babin (în ucraineană Бабин, transliterat: Babîn și în germană Babin) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 582 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 273 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. De această comună depind administrativ satele Rudca și Vimușiv.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Localitatea Babin a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În anul 1752, un monah cu numele de Onofrei a construit aici un schit care a deținut 10 fălci de teren și o moară, arendate, din 1782, pe 3 ani lui Vasile Marcu, cu 17 florini [1]. În anul 1776, viețuiau acolo 3 călugări.
În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Babin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în germană Zastawna).
Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Babin în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" [2]. La începutul secolului al XIX-lea, a fost înființată în sat o fabrică de zahăr [3].
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Babin a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică a funcționa linia de cale ferată Ștefănești – Babin spre Jasieniów Polny, exploatată conform convenției dintre C.F.R și C.F. Polone [4].
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Babin face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 664 locuitori ai satului, 662 s-au declarat de etnie ucraineană și doi de etnie rusă [5]. În prezent, satul are 582 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența lingvistică a localității Babin
Ucraineană (99,83%)
Alte limbi (0,17%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Babin era vorbitoare de ucraineană (99,83%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[6]
- 1989: 664 (recensământ)
- 2007: 582 (estimare)
Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Babin (județul Cernăuți)
Români (5,05%)
Ruteni (90,46%)
Evrei (3,99%)
Altă etnie (0,5%)
Componența confesională a comunei Babin
Ortodocși (93,14%)
Mozaici (3,99%)
Greco-catolici (2,18%)
Altă religie (0,69%)
Conform recensământului efectuat în 1930[7], populația comunei Babin se ridica la 1.604 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (90,46%), cu o minoritate de români (5,05%) și una de evrei (3,99%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane), ruși (3 persoane), polonezi (2 persoane) și maghiari (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,14%), dar existau și mozaici (3,99%) și greco-catolici (2,18%). Alte persoane au declarat: romano-catolici (9 persoane) și reformați\calvini (2 persoane).
Turism[modificare | modificare sursă]
De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri [8].
Alte obiective turistice sunt:
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Preot Sorin-Toader Clipa - Fondul bisericesc al Bucovinei și lichidarea lui (1948-1949) (Editura Universității „Ștefan cel Mare" Suceava, 2006)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Gheorghe C. Leon - Proprietatea forestieră în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc (studiu publicat în Bucovina forestieră nr. 1-2/1999)”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Crai Nou, 7 martie 2007 - A fost odată o… fabrică de zahăr
- ^ Județul Cernăuți
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Populația statornică în 1930, p. 420, Institutul Central de Statistică
- ^ „Turism în raionul Zastavna”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Biserica "Sf. Mihail"”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Monumentul eroilor[nefuncțională]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Imagini din Babin Arhivat în , la Wayback Machine.
- Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Românii din Cernăuți
| |||||||||||||
| ||||||||