Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii
 |
Acest articol este scris parțial sau integral în limba engleză. Puteți contribui la Wikipedia prin traducerea lui sau chiar și a altora care v-ar putea interesa. Părțile scrise în alte limbi pot fi șterse dacă în termen de 7 zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de traducere. Pagina a fost modificată ultima oară de către Escarbot (Contribuții • Jurnal) acum 3 zile. |
- Acest articol se referă strict al operațiunile militare ale conflictului armat ale Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii, numit frecvent și Războiul revoluționar american (1775–1783); pentru implicațiile sociale, politice și economice, incluzând cauzele războiului și consecințele acestuia, vedeți articolul Revoluția americană.
| Războiul de independență al Statelor Unite ale Americii | |
| Parte a | |
|---|---|
 În sens orar din colțul din dreapta sus: Batălia de la Bunker Hill, Moartea lui Montgomery la Quebec, Bătălia de la Cowpens, Bătălia de la St. Vincent |
|
| Informații generale | |
| Perioadă | 1775 – 1783 |
| Loc | Estul Americii de Nord (teritoriul de azi al SUA și Canada), Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Caraibelor |
| Rezultat | Tratatul de la Paris (1783) |
| Casus belli | Partida de ceai de la Boston Taxare fără participare, amenințări de abolire a drepturilor coloniștilor, ideologie republicană. |
| Modificări teritoriale | Statele Unite devin un stat independent. Regatul Unit cedează Florida de Est și Florida de Vest Statelor Unite, Menorca Spaniei și Tobago Franței |
| Combatanți | |
 Revoluționarii americani, Regatul Franței, Republica Olandeză, Regatul Spaniei,Nativi americani |
 Regatul Marii Britanii,Mercenari germani, Loialiști, Nativi americani |
| Conducători | |
| George Washington, Comte de Rochambeau, Nathanael Greene, Bernardo de Gálvez |
Sir William Howe, Sir Henry Clinton, Lord Cornwallis |
| Efective | |
| 35.000 soldați ai Armatei Continentale 44.500 ai Miliției 10.000 francezi și spanioli 5.000 din Flotul Continental 5.000 negri 35-40 fregate |
56.000 soldați britanici 50.000 loialiști 30.000 soldați hessieni 13.000 amerindieni 80 nave ale Marinei Regale (171.000 marinari) |
| Pierderi omenești | |
| 50.000 americani morți și pierduți | 20.000 englezi morți și pierduți 19.740 marinari morți 7.500 germani morți 42.000 marinari dezertați |
modifică  |
|
Războiul de independență al Statelor Unite ale Americii (1775 – 1783), cunoscut în literatura de specialitate de limbă engleză din Statele Unite ca Războiul revoluționar american (conform denumirii originare, [The] American Revolutionary War), sau Războiul de independență american (conform denominării originale, American War of Independence),[1] a fost un război care a durat între 1775 și 1783 și care s-a desfășurat în părțile estică și nord-estică ale teritoriului de azi al Statelor Unite, respectiv în sud-estul Canadei de azi, fiind purtat între Regatul Marii Britanii și revoluționarii celor treisprezece colonii britanice din America de Nord, care au declarat independența acestora formând entitatea statală numită Statele Unite ale Americii în 1776.
Anterior declanșării războiului propriu-zis, cele 13 colonii au declarat oficialii monarhului britanic personae non grata, au format Cel de-al Doilea Congres Continental (conform originarului, Second Continental Congress), au format o armată, Continental Army, un "embrion" de marină, Continental Navy, și, apoi, la 4 iulie 1776, au declarat independența celor 13 foste colonii britanice din America de Nord. Războiul de independență a fost culminarea mișcării de emancipare politică a coloniștilor, Revoluția Americană, prin care puterea britanică a fost răsturnată. După circa trei ani de la începutul confictelor armate propriu-zise, în 1778, puteri europene majore se alăturaseră coloniștilor împotriva britanicilor, înclinând ulterior decisiv balanța în favoarea americanilor. Diferite triburi de nativi americani au luptat de ambele părți.
În timpul primei părți a războiului, datorită superiorității navale a Marii Britanii, orașele și zonele de coastă s-au aflat sub controlul, respectiv sub ocupația britanicilor. Totuși, zonele de interior ale coloniilor, unde trăiau circa 90 % din coloniștii americani, nu se aflau deloc sub control britanic.
După victoria trupelor americane de la Saratoga din 1777, Franța, având ca națiuni aliate Republica olandeză și Spania, a intrat în război de partea americanilor. Intrarea Franței în război s-a dovedit a fi în timp decisivă pentru soarta acestuia întrucât după victoria sa navală de la Chesapeake împotriva flotei britanice a urmat capitularea armatei britanice de la Yorktown din 1781.
Încheierea efectivă a războiului de independență al Statelor Unite, deși după victoria americană de la Yorktown nu au mai urmat alte bătălii, a avut loc la Versailles în decembrie 1783. Tratatul de pace încheiat atunci recunoștea Statele Unite și suveranitatea acestora între Canada la nord, Florida la sud și fluviul Mississippi la vest.
[modificare] Note
- ^ British writers generally favor "American War of Independence" or "War of American Independence". In the United States, the war is generally called the "Revolutionary War", "War for Independence", or simply "the Revolution". See Omohundro Institute of Early American History and Culture, Bibliography at [1] for usage in titles.
[modificare] Legături externe
- Library of Congress Guide to the American Revolution
- Battlefield atlas of the American Revolution Atlas editat de West Point
- American Revolutionary War History Resources
- Entry to US Army Center for Military History, a huge bibliography
- politicval bibliography from Omohundro Institute of Early American History and Culture
- Spain's role in the American Revolution from the Atlantic to the Pacific Ocean
- African-American soldiers in the Revolution
- American Revolution & Independence
- Liberty - The American Revolution emisiune difuzată de PBS
- The American Revolution
- American Revolutionary War 1775-1783 in the News
|
|||||||||||||
