Bătălia de la Saratoga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bătălia de la Saratoga
Parte a Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii
Surrender of General Burgoyne.jpg
Capitularea generalului Burgoyne.
Informații generale
Perioadă 19 septembrie -7 octombrie 1777
Loc Saratoga, New York
Rezultat Victorie decisivă a Statelor Unite
Combatanți
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Imperiul britanic
Brunswick-Lüneburg Arms.svgDucatul Braunschweig-Lüneburg
Wappen Hanau.png Hanau
Statele Unite ale Americii Statele Unite
Conducători
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordGeneral John Burgoyne
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de NordGeneral Simon Fraser of Balnian
Statele UniteHoratio Gates
Statele UniteBenedict Arnold
Statele UniteBenjamin Lincoln
Statele UniteEnoch Poor
Statele UniteEbenezer Learned
Statele UniteDaniel Morgan
Efective
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord7200 (prima luptă)[1]
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord6600 (a doua luptă)
Statele Unite9000 (prima luptă)[2]
Statele Unite12000 (a doua luptă)[3]
Statele Unite15000 (în momentul victoriei)[4]
Pierderi
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord240 morți
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord695 răniți
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord6222 prizonieri[5][6]
Statele Unite90 morți
Statele Unite240 răniți[6][7]

Bătălia de la Saratoga este considerată de mulți istorici ca un punct de cotitură în istoria americană. Ea fost o bătălie hotărâtoare în evoluția Războiului de independență al Statelor Unite ale Americii. În primăvara anului 1777 trupele engleze ocupă forturile Crown Point (New York) și Ticonderoga, obligând trupele răsculate americane să se retragă. Trupele regulate engleze sosite din Canada în vara anul 1777, cu un efectiv de 10.000 de soldați, erau sub comanda generalului John Burgoyne. Țelul lor era de a ocupa orașul Albany, New York pentru a prelua controlul asupra regiunii văii râului Hudson și de a o izola de restul coloniei. Înaintarea trupelor britanice a fost încetinită printr-o tactică de acțiuni sistematice de hărțuire, blocare a drumrilor și distrugerea podurilor. În regiunea lacurilor Champlain și Lake George, englezii au reușit să înainteze numai câțiva kilometri pe zi. Trupele coloniale engleze conduse de Burgoyne, care aveau acum un efectiv de 15.000 soldați, au fost oprite de trupele americane conduse de generalul Horatio Gates, în nordul văii Hudson, la Saratoga (New York). Rezultatul bătăliei a fost un dezastru pentru armata engleză, la sfârșitul luptelor generalul englez s-a predat.

Generalul britanic John Burgoyne, portret de Joshua Reynolds, cca. 1760

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Luzader (2008), p. 230
  2. ^ Ketchum (1997), p. 355
  3. ^ Ketchum (1997), p. 395
  4. ^ Nickerson (1967), p. 436
  5. ^ Ketchum (1997), p. 368
  6. ^ a b Ketchum (1997), p. 405
  7. ^ Ketchum (1997), p. 371

Legături externe[modificare | modificare sursă]