Protestele din România din 2012
| Protestele din România din 2012 | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Parte din Tulburările civile din România din 2012-2015 | |||||
 Protestele din București din 15 ianuarie 2012. | |||||
| Informații generale | |||||
| Perioadă | 12 ianuarie 2012 - 6 februarie 2012 | ||||
| Loc | 62 de orașe din România (printre care și București), Aarhus, Londra, Montréal, Roma, Strasbourg, Trieste | ||||
| Cauze | Creșteri de taxe, tăierea salariilor, șomaj, condiții economice nefavorabile, corupție politică[1] | ||||
| Obiective |
Demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Emil Boc Alegeri anticipate[2] | ||||
| Caracteristici |
| ||||
| Rezultat |
Demisia ministrului de externe Teodor Baconschi Demisia Guvernului Boc[3] | ||||
| Număr | |||||
| |||||
Modifică date / text  | |||||
La data de 12 ianuarie 2012 a avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătății. Primul oraș în care s-a protestat a fost Târgu Mureș. Astfel de manifestații au continuat și după 12 ianuarie, în București și în alte 51 orașe din 37 de județe.[4]
Unii manifestanți s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare precum Facebook,[5][6] cerând demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Boc.[7] Ca urmare, președintele a cerut Guvernului să retragă proiectul noii legi a sănătății din dezbaterea publică.[8][9] La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, iar Cătălin Predoiu a devenit prim-ministru interimar.[3] În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern.[10] O mare parte din aceste proteste a avut caracter politicianist, datorită faptului că mișcarea antiguvernamentală a fost în principal susținută de Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL.
Motivul protestelor[modificare | modificare sursă]
Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență.[11] El s-a opus proiectului de lege a sănătății deoarece acesta prevedea ca operatori privați să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părți a serviciului de urgență.[12] Arafat a argumentat că sistemul funcționează bine și că apariția unor noi operatori de urgență îl va destabiliza.[11]
Proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcționa ca societăți comerciale sau ca fundații, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurență din partea asiguratoriilor privați, iar producătorii de medicamente să fie taxați suplimentar.[13]
Cronologie[modificare | modificare sursă]
Pe 13 ianuarie la București, mai mulți manifestanți s-au adunat în jurul orelor 17:30–18:30 în Piața Universității, în fața Teatrului Național, pentru susținerea lui Raed Arafat. În jurul orei 19:00, protestatarii au plecat în marș din piață îndreptându-se spre Palatul Cotroceni. Numărul manifestanților a crescut, astfel încât în fața Administrației Prezidențiale s-au adunat circa 2000 de oameni.[14]
A doua zi (în 14 ianuarie), protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanții au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene.[14][15]
Pe 15 ianuarie, protestele de la București au devenit din nou violente. Jandarmeria susține faptul că protestele de sâmbătă seara din București au degenerat odată cu apariția în Piața Universității a unor grupuri compacte conduse de lideri ai galeriilor cluburilor de fotbal FC Steaua București, FC Rapid București și Dinamo București. Printre aceștia au fost identificați lideri ai fanilor dinamoviști — Tararache Marius, Bischin Ioan Țintă Claudiu — și un coordonator al galeriei steliste — Denescu Alexandru Mihai.[16] Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. În acea seară, numărul protestatarilor ajunsese la cifra de 13.000 în întreaga țară.[4]
Pentru a preveni manifestări violente și în data de 16 ianuarie, jandarmii au organizat filtre pentru cei care doreau să ajungă în Piața Universității, legitimând și percheziționând persoanele cu „comportament suspect”.[17][18] Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București a declarat că 10 manifestanți au fost duși la secțiile de poliție: unul pentru deținere de droguri, unul pentru deținere a unui baston telescopic și opt pentru deținere de materiale pirotehnice (torțe și petarde).[18]
Pe 17 ianuarie, protestele au continuat în toată țara. În Alexandria, județul Teleorman, sute de oameni, inclusiv cetățenii șomeri, pensionari, funcționarii publici și sindicaliștii au protestat în fața Casei de Cultură. Lor li s-au alăturat alți zeci de oameni din Roșiori de Vede care au sosit cu autobuzul. În special, pe lângă demisia lui Băsescu, oamenii au cerut și demisia prefectului județului Teleorman, Teodor Nițulescu.[19]
Pe 18 ianuarie, protestele au continuat în toată țara, dar s-a anunțat și un miting politic USL pentru a doua zi (pe 19).
Pe 19 ianuarie, oameni care au luat parte la protest dar susțin că nu s-au manifestat violent au fost ridicați și duși cu dubele către secțiile de poliție din Capitală.[20] În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia.[21][22]
Pe 4 iunie, au izbucnit proteste împotriva proaspătului premier, Victor Ponta, aceste proteste fiind un miting anti-USL, organizat de președintele PDL, Vasile Blaga, și o adunare a tineretului democrat-liberal. Protestele împotriva lui Băsescu au reizbucnit. Cele două tabere s-au îmbrâncit în București.
Scandări[modificare | modificare sursă]
Mulți protestatari au scandat împotriva guvernului Boc dar și contra președintelui Băsescu. Bannerele lor au purtat mesaje de susținere a sistemului SMURD, existând și mesaje împotriva privatizării.[23][24]
Reacții ale politicienilor[modificare | modificare sursă]
Până în data de 20 ianuarie, Traian Băsescu, conducătorul statului, nu a făcut nicio declarație cu referire la proteste, deși a apărut în public într-o conferință de presă în 19 ianuarie. În schimb, o serie de politicieni au făcut declarații publice cu privire la proteste.
Ion Iliescu consideră că protestele care au loc în 2012 în Piața Universității sunt de natură socială, diferite de cele din 1990 care erau de natură politică și s-au desfășurat în același loc, fiind orientate atunci împotriva sa și a comunismului: „E cu totul altceva. E un protest motivat de situația grea economică a oamenilor și de efectele acestei guvernări nefericite și mai ales un protest la adresa președintelui”.[25]
Deputatul Iulian Urban (PD-L) a scris în blogul său: „Nu cumva suntem niste viermi care își merită soarta?”, în contextul unei critici la adresa guvernului care a acceptat retragerea proiectului legii sănătății.[26] Televiziunea Realitatea TV a pus afirmația pe seama Guvernului și a sugerat că ar fi cu referire doar la cei care protestează.[27] După câteva zile, Urban a demisionat din Partidul Democrat Liberal, declarând că „eu sunt singurul vierme din România”, acuzând colegii de partid că l-au scos pe Teodor Baconschi și pe el însuși drept țapi ispășitori.[28]
Europarlamentarul George Becali (PRM) a spus că: „Eu nu iau niciodată apărarea la un străin în detrimentul unui român” (despre Arafat).[29][30]
Ministrul de externe, Teodor Baconschi, a scris după protestele violente din prima zi, pe blogul personal, un atac la adresa liderilor Partidului Național Liberal, încheind cu afirmația că între „reformă, responsabilitate, siguranță [pe de o parte, și] regres, populism, domnia bâtei, alegerea o va face [...] România vrednică, România care muncește, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă și ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moștenitorilor Securității.”[31] Ministrul a fost revocat din funcție în 23 ianuarie 2012, după ce primul ministru și-a cerut scuze în fața Parlamentului pentru ceea ce el a denumit „derapajele și stângăciile verbale ale unor colegi”, publicația on-line Hotnews afirmând în titlul știrii sale că Baconschi a jignit manifestanții.[32]
Nu doar guvernul a fost ținta protestelor, ci și opoziția. Deputatul Ludovic Orban a mers în Piața Universității, dar a fost gonit de manifestanți[33] care scandau „PDL, USL, aceeași mizerie”.[34]
Opoziția politică (USL) a cerut ca Parlamentul să se reunească într-o sesiune extraordinară pentru discutarea situației politice actuale și consideră că singura soluție pentru încetarea crizei politice ar fi alegerile anticipate.
Presa internațională[modificare | modificare sursă]
Presa internațională a relatat că deși autoritățile au retras proiectul de reformare a legii sănătății, prin care s-ar fi acordat acces și firmelor private în sistemul medical de urgență, oamenii au continuat să iasă în stradă cerând demisia președintelui Băsescu și a premierului Boc.
Reuters subliniază violențele de duminică seară[când?] din capitala României, relatând ciocnirile dintre jandarmi și protestatari, dar afirmă că România, deși a adoptat în ultimii doi ani măsuri dure de austeritate, a evitat protestele de masă care au izbucnit în întreaga Europă.[35] Același lucru scrie și BBC, respectiv că „protestatarii care demonstrează împotriva măsurilor de austeritate s-au ciocnit cu forțele de ordine. Violențele au izbucnit în ziua de 15 ianuarie în timp ce se manifesta împotriva președintelui Băsescu, acuzat de scăderea dramatică a nivelului de trai în România. Peste 30 de persoane au fost reținute de poliție.”[36]
CNN anunță că poliția a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanților care cer demisia președintelui Băsescu și alegeri anticipate și subliniază faptul că „participanții au blocat circulația și au aruncat cu pietre în forțele de ordine. Protestele au început joi și au fost provocate de proiectul legii sănătății.”[37] Postul de radio Deutsche Welle relatează că „protestatarii și-au exprimat furia față de măsurile de austeritate dar și față de corupția larg răspândită, cerând demisia președintelui Traian Băsescu, altădată popular”.
The New York Times scrie că „protestele din ultimele zile sunt cele mai serioase de când președintele Băsescu a venit la putere, în 2004. Sunt rezultatul frustrării față de tăierile salariilor bugetarilor, reducerea ajutoarelor sociale, creșterea impozitelor, clientelismul din instituțiile de stat și corupția larg răspândită.”,[38] iar The Guardian conchide că „politicienii români trebuie să se reconecteze la realitate”.[39]
Moody's, citat de Wirtschaftsblatt, avertiza în 25 ianuarie că „drumul reformelor e periclitat” și că „protestele sunt o dezvoltare negativă, care va face dificil ca guvernul să poată urma drumul început, acela al reformelor fiscale și structurale”. Wirtschaftsblatt citează din Ziarul Financiar că, pentru întreprinzători, nu există încă semne că demonstrațiile ar avea efecte economice negative.[40]
Urmări[modificare | modificare sursă]
În seara de 13 ianuarie, președintele a cerut Guvernului să renunțe la proiectul legii sănătății, în urma presiunii opiniei publice, constatând că „sunt mulți care sunt mulțumiți de sistemul de sănătate și că reforma nu este dorită de nimeni din sistem, cu excepția unor medici tineri”.[41]
După doar cinci zile, la 17 ianuarie 2012, doctorul Raed Arafat a fost rechemat în funcția de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății.[42] Cu toate că doctorul Raed Arafat a acceptat să revină pe poziția din minister de unde demisionase,[43] criza nu a fost dezamorsată, protestele au continuat, luând diferite forme.
La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, împreună cu întregul Guvern al României. Premierul demisionar, Emil Boc, a dorit să menționeze faptul că nu a luat această hotărâre la presiunea străzii. Ministrul Cătălin Predoiu a fost desemnat de președintele Traian Băsescu în funcția de prim-ministru interimar.[3] În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Protests Over Austerity Measures Turn Violent in Romania. (în engleză) New York Times (15 ianuarie 2012). Accesat la 26 ianuarie 2012.
- ^ a b Videonews.antena3.ro - Bilanțul protestelor din țară. Peste 13.000 de români au ieșit în stradă (17 ianuarie 2012). Accesat la 24 ianuarie 2012.
- ^ a b c Mediafax (). „BOC A DEMISIONAT: Am depus mandatul Guvernului pentru a detensiona situația politică și socială din țară”. Accesat în .
- ^ a b „Bilanțul protestelor de luni - 13.000 de manifestanți în 52 de localități. "Un întreg arsenal", descoperit la protestatari din Capitală”. Mediafax. . Accesat în .
- ^ Nicu Neag (). „Mobilizare pe Facebook pentru noi mitinguri anti-Băsescu și pro-Arafat în Alba”. Adevărul. Accesat în .
- ^ „Mobilizare pe Facebook: Sunt Raed Arafat și susțin Mișcarea de rezistență!”. Jurnalul Național. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Anca Mureșan (). „Sute de pagini pe Facebook care cer demisia lui Băsescu. Vezi poza zilei”. ziuadecj.realitatea.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Băsescu cere retragerea Legii Sănătății”. Money.ro. . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „Legea sănătății a fost retrasă din dezbaterea publică, anunță Guvernul”. Realitatea.net. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mediafax (). „MIHAI RĂZVAN UNGUREANU, noul PREMIER desemnat de președintele Traian Băsescu”. Accesat în .
- ^ a b David, Ioana (). „Dezbaterile la noua lege a sănătății au început cu stângul: Raed Arafat demisionează după un schimb dur de replici cu președintele Băsescu”. Ziarul Financiar.
- ^ „Ritli: Arafat nu a blocat legea, au fost discuții de intrare necontrolată a privatului în urgență”. România liberă. .[nefuncțională]
- ^ „Cele trei modificări majore din Legea Sănătății”. România liberă. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b G.S. (). „Proteste violente în București! Jandarmii au trimis oamenii acasă, după ce i-au amenințat cu folosirea forței”. antena3.ro. Accesat în .
- ^ „Violențe la Universitate. Jandarmeria a evacuat zona. 41 de persoane reținute - video”. Realitatea. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Jandarmeria: Protestele din București au degenerat din cauza ultrașilor de la Dinamo și Steaua”. Gândul.
- ^ „Jandarmeria legitimează oamenii, îi percheziționează și îi fotografiază”. Cotidianul.ro. . Accesat în .
- ^ a b „Ziua a patra de proteste in Bucuresti. 113 manifestanti au fost dusi la sectiile de Politie. Jandarmeria a făcut uz de gaze lacrimogene”. Hotnews.ro. . Accesat în .
- ^ PN (). „Alexăndrenii au rămas în stradă. Oamenii cer demisia prefectului de Teleorman, Teodor Nițulescu, a președintelui Băsescu și a Guvernului”. Adevărul. Accesat în .
- ^ „Violențe Operațiunea evacuarea pieței în 3 minute și 45 de secunde - video”. Realitatea.net. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Manifestanții USL, primiți cu ostilitate de protestatarii din Piața Universității. Ludovic Orban, îmbrâncit și huiduit”. b1.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Alexandru Nistor; Diana Robu; Livia Stroie; Madalina Mitan (). „A șaptea zi de proteste - fumigene, violențe și zeci de oameni retinuți”. ziare.com. Accesat în .
- ^ „Manifestație de susținere a doctorului Arafat la Târgu Mureș”. RFI. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Cele mai tari pancarte. Imagini "proaspete" din Piața Universității”. Antena 3. .
- ^ Lucian Lumezeanu (). „Iliescu: E de asteptat ca Basescu sa schimbe Guvernul. Demisia, niciodata!”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ Marieta Vișan (). „Iulian Urban, parlamentar PDL, despre proteste: «Bravo Băsescu. Românii protestatari, niște viermi care își merită soarta!»”. Cotidianul. Accesat în .
- ^ „Cum arată protestatarii în ochii guvernanților: viermi și mahalagii”. Realitatea TV. .[nefuncțională]
- ^ Ciobanu, Laura (). „Senatorul Iulian Urban a demisionat din PDL. "Ma consider singurul vierme din România"”. Evenimentul Zilei.[nefuncțională]
- ^ „Gigi Becali, revoltat ca suporterii Stelei il sustin pe Arafat: "Un arab!". Ce risca pentru afirmatie”. protv.ro. . Accesat în .
- ^ Ioana Radu (). „Becali: Cum să-i iau apărarea lui Arafat?! Niciodată! Pot să primesc și 50 miliarde amendă”. Cotidianul. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Baconschi, Teodor (). „Opoziția socialistă a trecut în sfârșit la fapte”. Blogul personal. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Emil Boc l-a demis pe Teodor Baconschi din functia de ministru de Externe pentru jignirea manifestantilor”. . Accesat în .
- ^ Apostol, Maria (). „Nefericitele întâmplări ale lui Ludovic Orban printre manifestanți”. Adevărul.
- ^ „Orban, gonit de la Universitate:"PDL-USL, aceeași mizerie", i-au strigat protestatarii”. Realitatea.net. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Luiza Ilie; Bogdan Cristel (). „Romanian protesters clash with riot police”. Reuters. Accesat în .
- ^ „Several people hurt in Bucharest anti-austerity protest”. BBC. . Accesat în .
- ^ Liliana Ciobanu (). „Police clash with protesters in Romania”. CNN. Accesat în .
- ^ „Protests Over Austerity Measures Turn Violent in Romania”. New York Times. . Accesat în ..
- ^ „The Guardian, despre proteste: „Politicienii romani trebuie sa se reconecteze la realitate"”. protv.ro. Mediafax. . Accesat în .
- ^ Nachrichten « wirtschaftsblatt.at « WirtschaftsBlatt.at[nefuncțională]
- ^ „Băsescu: Cer premierului retragerea proiectului Legii sănătății”. Mediafax. .
- ^ Andreea Nicolae (). „Arafat revine așa cum a plecat: după o discuție cu Traian Băsescu”. România Liberă. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bechir, Mariana; Deleanu, Valentina; Apostol, Maria (). „Cele cinci telefoane care l-au întors pe Arafat”. Adevărul.