Montréal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Montréal
—  Oraș  —
Ville de Montréal
Vedere panoramică a orașului Montréal
Vedere panoramică a orașului Montréal
Drapel
Drapel
Stema Montréal
Stemă
Motto: Concordia Salus ("bunăstarea prin armonie")
Montréal se află în Provincia Québec
{{{alt}}}
Montréal
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°30′N 73°40′V / 45.500°N 73.667°V / 45.500; -73.66745°30′N 73°40′V / 45.500°N 73.667°V / 45.500; -73.667

Țară Canada Canada
Provincie Quebec Quebec
Comitat regional Montréal
Fondat 1642
Stabilit 1832

Guvernare
 - Primar Gérald Tremblay

Suprafață [1]
 - Oraș 365.13  km²
 - Urbană 1677 km²
 - Metropolitană 4259 km²

Populație (2006)
 - Oraș 1.620.693 locuitori
 - Densitate 4,439 loc./km² 
 - Urbană 3.316.615
 - Metropolitană 3.635.571
 - Densitate metropolitană 854

Fus orar EST (UTC−5)
 - Ora de vară (DST) EDT (UTC−4)
Cod poștal H

Site: City of Montreal

Poziția localității Montréal

Montréal (engleză Montreal) este cel mai mare oraș din provincia canadiană Québec. Se află pe Insula Montreal, formată la confluența fluviului Sfântul Laurențiu și râului Ottawa. Insula împarte fluviul Sfântul Laurențiu între canalul principal și Rivière des Prairies. Orașul este desfășurat și pe alte 74 de insule vecine, ca Insula Maicilor, Ile-Bizard, Ile-Ste-Helene și Ile-Notre-Dame). În timp ce orașul propriu-zis avea (inainte de defuziunile municipale din 2006) un numar de 1.852.723 locuitori, 3.316.615 de persoane locuiesc în zona sa urbană, iar 3.635.571 de persoane în aria metropolitană, ceea ce fac din Montreal cea mai populată aglomerație urbană francofonă din lume, după Paris. Un număr aproximativ de 40.000 de locuitori din Montreal și-au declarat originea etnică românească [2]. Numărul actual este semnificativ mai mare, orașul fiind destinația marii majorități dintre cei 11.569 de emigranți proveniți din România în Québec, între 2000 și 2004.

Orașul ocupă o suprafață de 482,84 km² și se găsește la 45°30 N, 73°30 V, în fusul orar al Canadei (UTC-5). Mai demult, era cel mai mare oraș din țară, însă acum ocupă locul secund după Toronto. Este un important centru de comerț, industrie și cultură. În Montreal, multe persoane vorbesc atât engleza cât și franceza.

În privința transportului, Montreal este un important oraș portuar, prin care se aduc cantități importante de cereale, zahăr, petrol, mașinării și bunuri de consum. De asemenea este conectat prin căi ferate cu restul țării, iar în imediata vecinătate a sa se află două aeroporturi internaționale: Pierre Elliot Trudeau (care deservește aproape tot traficul de pasageri) și Mirabel. Orașul are un sistem complex de autobuze și un sistem de transport subteran inaugurat în 1966 pentru a servi la expoziția mondială care a avut loc în anul următor.

Montreal noaptea

Principalele industrii montrealene sunt cea farmaceutică, a textilelor, electronică, a tehnologiei de transport, a imprimării și a tutunului. Centrul orașului se află la poalele Mont Royal, de unde provine și numele actual al orașului. In partea de sud a insulei se găsește centrul istoric (Vieux Montreal) care reunește atracții precum Vieux-Port, Place Jacques-Cartier, Palatul Consiliului, Place d'Armes și Bazilica Notre-Dame.

Inima orașului este formată din duzine de zgârie-nori, cum ar fi 1000 de La Gauchetière, 1250 René-Lévesque și Piața Ville-Marie (proiectată de Ioeh Ming Pei). Acest turn cruciform de birouri inaugurat în 1962 se ridică deasupra nucleului orașului subteran, un complex arhitectonic cu acces la sute de magazine, restaurante, birouri și terminale de transport.

Montreal este un mare centru cultural al Canadei și Provinciei Quebec. Dispune de un Muzeu al Artelor Frumoase, un Muzeu de Artă Contemporană, diferite muzee de istorie (cum este McCord și Pointe-à-Callière), de artizanat sau muzee specializate. Complexul din Place des Artes adăpostește Muzeul de Artă Contemporană, câteva teatre, Opera din Montreal și Orchestra Simfonică. Complexul olimpic din estul orașului include un modern muzeu ecologic (Biodome), un insectar și a doua cea mai mare grădină botanică din lume.

Poreclit "Cetatea sfinților", Montreal este faimos pentru frumoasele sale biserici. Sunt patru biserici romano-catolice: Catedrala Marie-Reine-du-Monde, Bazilica Notre-Dame, Biserica Saint Patrick și Oratoriul (Oratoire Saint-Joseph). Ultima este biserica cea mai mare din Canada, iar cupola sa este cea mai mare din lume după Basilia Sfântul Petru din Roma. Alte biserici faimoase, cunoscute ca locuri de " pelerinaj sunt Notre-Dame-du-Bon-Secours (zisă a marinarilor) și biserica anglicană Catedrala lui Cristos, care a fost complet excavată și suspendată în timpul construcției unei părți a metroului.

Montreal are un număr important de stundenți datorită celor patru universități urbane: Universitatea din Montreal si Universitatea Québec din Montreal (francofone), Universitatea Concordia și Universitatea McGill (anglofone).

Orașul a găzduit Expoziția Mondială în 1967 și Jocurile Olimpice în 1976. Stadionul Olimpic are turnul înclinat cel mai înalt din lume și a fost sediul echipei de baseball Expos din Montreal, mutata acum la Washington. În 2006 a fost locul de desfășurare a Jocurilor Homosexuale datorită sprijinului municipalității, Montreal având cel mai mare cartier homeosexual din America de Nord.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Triburi Huron, Algonquin si Iroquis sunt atestate ca ar fi trait pe aceasta insula si imprejurimi cu 8 milenii inainte.O fortăreață indigenă, Hochelaga, se afla pe insulă când primul european Jacques Cartier a vizitat-o în 1535. Samuel de Champlain a vizitat-o mai târziu, în 1603 dar francezii nu au colonizat-o până în 1642, când un grup de călugări, maici și coloniști au fondat satul Ville-Marie la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Orașul a crescut până a devenit un important centru de comerț cu piele. Era punctul de lansare pentru expedițiile franceze din interior ale unor oameni precum Louis Joliet, Robert Cavelier de La Salle, La Vérendrye și Duluth. Cetatea a fost fortificată în 1725 și a rămas în posesie franceză până în 1760, când Vaudreuil de Cavagnal a predat-o Regatului Unit din ordinul lui Geoffrey Amherst.

Creșterea orașului a fost stimulată de deschiderea canalului Lachine, care a permis bărcilor să evite inavigabilele Cataracte de la Lachine, în sudul insulei. Montreal a fost capitala Provinciei Canada din 1844 până în 1849. Compania feroviară Pacific Canadian a fost fondată aici în 1880.

Panorama Montreal, Iulie 2006

La 1 ianuarie 2002, Insula Montreal (reședință a 1,8 milioane de persoane) și insulele periferice care au făcut parte din Aglomerația Urbană Montreal, au fuzionat într-un nou mega-oraș. Cele 27 de cartiere rezultate, precum și orașul vechi, au devenit districte municipale păstrându-și vechile numere (în cazul zonelor din Montrealul vechi) ale districtelor.

La 20 iunie 2004 districtele Baie-d'Urfé, Beaconsfield, Côte-Saint-Luc, Dollar-des-Ormeaux, Dorval, Hampstead, Kirkland, L'Île-Dorval, Montréal-Est, Montréal-Ouest, Mont-Royal, Pointe-Claire, Sainte-Anne-de-Bellevue, Senneville și Westmount au câștigat prin referendum dreptul de a se detașa de Montreal și și-au recuperat statutul lor de municipii, precum și puterile pe care le posedau înainte, dar sub autoritea unui consiliu metropolitan. Separarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006.
Anjou, LaSalle, L'Île-Bizard, Pierrefonds, Roxboro, Sainte-Geneviève și Saint-Laurent, care sperau într-o majoritate favorabilă separării nu au obținut voturi suficientente pentru detașare, motiv pentru care continuă să facă parte din Montreal.
În Lachine, Montréal-Nord, Outremont, Saint-Léonard, Verdun, sau în oricare district care făcea parte din vechiul oraș nu a avut loc referendum.

În Montreal se găsește circuitul de Formula 1 unde se organizează în fiecare an Marele Premiu al Canadei, acesta fiind considerat cel mai mare eveniment sportiv anual din Canada. Circuitul de Formula 1 Gilles Villeneuve a fost creat pe insula Notre Dame, și poartă numele faimosului pilot canadian al anilor ’70 -’80 , tatăl pilotului Jacques Villeneuve. Această insulă artificială a fost creată în anul 1960, prin depozitarea pământului excavat din metroul din oraș în albia fluviului St. Laurent. Pe această insulă mai intâlnim și parcul Jean-Drapeau în preajma căruia se află Cazinoul din oraș, Biosfera, respectiv parcul de distracții La Ronde.

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Population and dwelling counts, for urban areas, 2006 and 2001 censuses - 100% data”. Statistics Canada, 2006 Census of Population. 13 martie 2007. http://www12.statcan.ca/english/census06/data/popdwell/Table.cfm?T=801&PR=0&SR=1&S=3&O=D. Accesat la 13 martie 2007. 
  2. ^ [1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Montréal

Echipe profesioniste de sport din Montreal

Automobilism