Boala Crohn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Boala Crohn este un proces inflamator idiopatic, care poate afecta orice portiune a tractului alimentar. O treime din cazuri afecteaza ileonul (ileita), jumatate din cazuri prezinta afectarea ileonului terminal si a colonului ascendent (ileo-colita), iar 15% din cazuri - doar colonul.

Pacientii cu boala Crohn prezinta risc crescut de a dezvolta cancer de colon. Maladia Crohn prezinta complicatii semnificative, precum ocluzia intestinala (ingustarea lumenului intestinal), abcesul (cu risc de perforare), fistulizarea, megacolonul, cancerul colorectal.

Simptome[modificare | modificare sursă]

Gastrointestinale[modificare | modificare sursă]

  • Dureri abdominale, voma;
  • Balonare, diaree;
  • Disconfort perianal - o treime din pacienti fac boala perianala, manifestata prin fisuri, fistule si abcese perianale.

Sistemice[modificare | modificare sursă]

  • (copii) intarzierea cresterii;
  • pierdere in greutate (datorata maladsorbtiei);

Extraintestinale[modificare | modificare sursă]

  • iritatii ale pielii, erythema nodosum;
  • leziuni aftoase bucale;
  • uveita, episclerita;
  • gangrena;
  • litiaza biliara;
  • litiaza renala (rar).

Cauza[modificare | modificare sursă]

Cauzele pot fi de natura:

Imunologica[modificare | modificare sursă]

Se pare ca maladia Crohn ar putea fi de natura auto-imuna, probabil declansata de un agent infectios. Inflamatia este declansata de o secretie foarte crescuta de citokine de catre limfocitele Th17 si Th1. Una din genele implicate in boala Crohn, ATG16L1, induce autofagie si impiedica neutralizarea unor specii de bacterii invazive.

Genetica[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn nu se transmite ereditar, dar exista numerosi factori genetici care predispun la maladie. Pana acum, au fost asociate aparitiei maladiei in jur de 30 de gene, printre care si NOD2 (care in mod normal codifica proteine care recunosc peptidoglicanul de pe peretii bacterieni; mutatii ale acesteia predispun la maladii auto-imune).

Bacteriana[modificare | modificare sursă]

Unele studii au sugerat implicarea Mycobacterium avium subspecies paratuberculosis. De asemenea, microbiota intestinala prezinta o modificare a raportului Firmicutes/Bacteroidetes in defavoarea primeia: de la 10:1 la un subiect normal, la 1:1 pana la 3:1 la un subiect afectat.

Legata de mediu[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn este asociata unui consum crescut de proteine animale si acizi polinesaturati omega-3 si omega-6, precum si unui consum redus de proteine de natura vegetala. De asemenea, fumatul, medicatia contraceptiva si stresul cresc riscul aparitiei maladiei.

Fiziopatologie[modificare | modificare sursă]

Macroscopic, următoarele modificări sunt caracteristice:

  • Fenomenul garden hose: fibroză cauzat de stenoza intestinala;
  • Fenomen cobblestone: zone inflamate ale mucoasei alterneaza cu zone ulcerate ale mucoasei, creând un aspect pietruit.
  • Aspect de conglomerat tumoral inflamator: diversele secțiuni ale intestinelor raman impreuna.

Histologic, se observă în principal o acumulare de limfocite, granulocite și histiocites în biopsia tesutului intestinal inflamat. Ganglionii limfatici adiacenti sunt adesea mariti. Adesea se formeaza granuloame, acumulari de celule derivate din macrofage, (inconstante si non-patognomonice), ce pot fi diferențiate în două tipuri: de tip epitelioid și microgranulome (mici și fără necroza centrala). Inflamatia este transmurala (afecteaza structura intregului perete al intestinului). Exista de obicei o trecere brusca de la tesut neafectat la tesut ulcerat.

Diagnostic[modificare | modificare sursă]

  • Endoscopie: colonoscopia este cea mai indicata pentru depistarea maladiei Crohn.
  • Teste radiologice: cand maladia intereseaza numai intestinul subtire. Dupa ingestia sulfatului de bariu, este realizata o radiografie, care depisteaza inflamatii sau stenoze ale intestinului subtire.
  • Depistarea anemiei (ca urmare a absorbtiei insuficiente de vitamina B12).

Diagnostic diferential[modificare | modificare sursă]

Durerea abdominala colicativa si diareea sunt tipice atat pentru sindromul de colon iritabil, cat si pentru boala Crohn, dar in primul caz, radiografiile sunt normale. Febra acuta si durerile in cadranul inferior drept pot sugera apendicita sau enterita cu Yersinia. La limfomul intestinal, radiografia poate prezenta modificari ce mimeaza boala Crohn. Diverticulita cu formare de abcese poate fi cu greu diferentiata in faza acuta de boala Crohn.

Tratament[modificare | modificare sursă]

Nutrita[modificare | modificare sursă]

  • Se impune o dieta echilibrata:
    • fara lactoza, in cazul pacientilor intoleranti la lactoza;
    • suplimentarea fibrelor, in cazul pacientilor cu afectare colica predominanta;
    • saraca in fibre, in cazul pacientilot cu simptome obstructive.
  • Terapie enterala;
  • Nutritie parenterala.

Medicatie simptomatica[modificare | modificare sursă]

  • Antidiareice;

Tratament specific[modificare | modificare sursă]

  • Derivati de acid 5-aminosalicilic - diminua semnele clinice ale bolii acute a colonului;
  • Corticosteroizi - elimina simptomele clinice acute;
  • Imunomodulatoare - tratamentul pe termen lung al bolii.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]