Limba guarani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Guarani
Avañe'ẽ
Pronunție ʔãʋ̃ãɲẽˈʔẽ
Vorbită în  Argentina
 Bolivia
 Brazilia
 Paraguay
Regiuni America de Sud
Număr de vorbitori 4.926.984[1]
Sistem de scriere alfabetul latin
Tipologie lingvistică Limbă aglutinantă
Clasificare
Limbile amerindiene
  • Limbile tupiane
    • Limbile tupi-guarani
      • guarani
        • Guarani
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în  Bolivia[2]
 Corrientes (Argentina)[3]
 Paraguay[4]
ISO 639-1 gn
ISO 639-2 grn
ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect) gug
Extras
Declarația Universală a Drepturilor Omului – articolul 1:
Mayma yvypóra ou ko yvy ári iñapyty'yre ha eteîcha tecoruvicharendá ha acatúape jeguerekópe; ha ikatu rupi oikuaa añetéva ha añete'yva, iporâva ha ivaíva, tekotevê pehenguéicha oiko oñondivekuéra.[5]
Vizitați Wikipedia în Guarani!
Această pagină poate conține caractere Unicode.

Guarani (Avañe'ẽ) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 4.926.984 de oameni [1] și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene.

Guarani este limbă oficială în Paraguay (cu spaniola) și în provincia Corrientes (Argentina) și una din cele 36 de limbi oficiale în Bolivia.[2] Guarani a devenit pe 22 noiembrie 2006 lângă spaniolă și portugheză a treia limbă oficială a organizației Mercosur.[6]

Clasificare și limbi înrudite[modificare | modificare sursă]

Limba guarani este o limbă amerindienă din grupul limbilor tupiane. Limba guarani este subîmpărțită în cinci limbi similiare, care sunt inteligibile între ele:

  • Guarani paraguayană (codul ISO 639-3: gug) este vorbită de 4.850.000 de vorbitori[7], fiind așadar cea răspândită variantă de guarani. În zona capitalei Paraguayului (Asuncion) se vorbește guarani paraguayan cu multe cuvinte împrumutate din spaniolă. Această variantă se denumește Jopará. Alte denumiri pentru guarani paraguayană: avañe’e.
  • Guarani est-boliviană (codul ISO 639-3: gui) este vorbită de 51.230 de vorbitori.[8] Alte denumiri pentru guarani est-bolivian: chawuncu , chiriguano, guarani vest-argentiniană.
  • Mbya sau Mbyá (codul ISO 639-3: gun) este vorbită de 25.450 de vorbitori.[9] Alte denumiri pentru mbya: bugre, mbiá, mbuá.
  • Ava (codul ISO 639-3: nhd) este vorbită de 11.900 de vorbitori.[10] Alte denumiri pentru ava: apytare, chiripá, nhandeva, ñandeva, tsiripá, txiripá. Dialectul apapocuva este similiar cu guarani paraguayană.
  • Guarani vest-boliviană (codul ISO 639-3: gnw) este vorbită de 7.000 de vorbitori.[11] Alte denumiri pentru guarani vest-boliviană: simba, simba guarani.

Distribuție geografică[modificare | modificare sursă]

Limba guarani este vorbită în America de Sud. Este vorbită în următoarele țări:[1]

  •  Argentina: Guarani est-boliviană (guarani vest-argentiniană) este vorbită de 15.000 vorbitori (dată necunsoscută)[8] și mbya (guarani est-argentinian) de 3.000 de vorbitori (anul 2002).[9] Guarani este limbă oficială în provincia Corrientes din 28 septembrie 2004.[3]
  •  Bolivia: Guarani est-boliviană este vorbită de 33.700 de vorbitori (anul 2000) în zona sud-centrală a râului Parapetí și în orașul Tarija.[8] Guarani vest-boliviană este vorbită de 7.000 de vorbitori (dată necunoscută) în departamentul Chuquisaca.[11]
  •  Brazil: Mbya este vorbită de 6.000 de vorbitori (anul 2007)[9] și ava de 4.900 vorbitori (anul 1995) în sud-vestul Braziliei.[10] Guarani este limbă oficială în orașul Tacuru din 24 mai 2010.[12]
  •  Paraguay: Guarani paraguayană este vorbită de 4.650.000 de vorbitori (anul 1995).[7] Guarani paraguayan este limbă oficială[4] și cea mai vorbită limbă în Paraguay. Educația în Paraguay este bilingvă (guarani și spaniolă). Ava este vorbită de 7.000 vorbitori (anul 1991) în estul Paraguayului[10], guarani est-boliviană de 2.530 de vorbitori (anul 2007) în Chaco (zonă în vestul Paraguayului)[8] și mbya de 16.400 de vorbitori.[9]

Cei mai mulți vorbitori de guarani sunt bilingvi, vorbind guarani și spaniolă sau portugheză.

Fonetică[modificare | modificare sursă]

Vocale[modificare | modificare sursă]

Limba guarani are șase perechi de vocale: a, e, i, o, u, y. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate oral: /a/, /e/, /i/, /o/, /u/, /ɨ/. Pentru vocalele semiînchise [e] și [o] se folosesc deseori alofonele [ɛ] și [ɔ]. Cu tildă, vocalele sunt pronunțate nazal: /ã/, /ẽ/, /ĩ/, /õ/, /ũ/, /ɨ̃/.

Anterioare Centrale Posterioare
Închise /i/, /ĩ/ /ɨ/, /ɨ̃/ /u/, /ũ/
Semiînchise /e/, /ẽ/ /o/, /õ/
Deschise /a/, /ã/

Consoane[modificare | modificare sursă]

Bilabiale Labio-
dentale
Alveolare (Alveolo-)
Palatală
Velare Labio-
velare
Glotale
Oclusive surde p t k
⟨ku⟩
ʔ
⟨'⟩
Fricative surde s ɕ
⟨ch⟩
x ~ h
⟨h⟩
Oclusive sonore ᵐb ~ m
⟨mb⟩ ~ ⟨m⟩
ⁿd ~ n
⟨nd⟩ ~ ⟨n⟩
ᵈj ~ ɲ
⟨j⟩ ~ ⟨ñ⟩
ᵑɡ ~ ŋ
⟨ng⟩
ᵑɡʷ ~ ŋʷ
⟨ngu⟩
Sonante sonore ʋ ~ ʋ̃
⟨v⟩
ɰ ~ ɰ̃
⟨g⟩ ~ ⟨g̃⟩
w ~ w̃
⟨gu⟩ ~ ⟨g̃u⟩
Bătute ɾ ~ ɾ̃
⟨r⟩

Consoanele sonore au alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale.

Există de asmenea consoana ⁿt (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă /r/ (scris ⟨rr⟩) și consoanele /l/, /f/ și /j/ (scris ⟨ll⟩) provin din limba spaniolă.

Consoana orală [ᵈj] este pronunțat deseori în dialecte [dʒ], [ʒ] sau [j], iar alofonul nazal rămâne mereu [ɲ].

Accent și oscilație[modificare | modificare sursă]

Toate cuvintele în limba guarani se termină cu un sunet vocalic, iar accentul se pune în mod normal mereu pe ultima silabă. Sufixe rămân neaccentuate.

Limba guarani are o caracteristică specială denumită oscilație: Multe cuvinte care încep cu sunetul /t-/ schimbă acest sunet dacă sunt folosite în relații posesive.[13]

guarani română guarani română guarani română
tape drum che rape drumul meu hape drumul lui/ei
téra nume nde réra numele tău héra numele lui/ei

Mai demult, și unele cuvinte care nu încep cu sunetul /t-/ fac această mutație consonantică:

guarani română guarani română guarani română
óga casă ñande róga casa noastră (inclusiv) hóga casa lui/ei

Gramatică[modificare | modificare sursă]

Limba guarani este o limbă aglutinantă, deseori clasificat chiar ca limbă polisintetică și folosește așadar foarte multe afixe. Ordinea cuvintelor este subiect-verb-obiect, iar dacă subiectul este omis obiect-verb.

Guarani pură (Guaraniete) este o limbă fără gen gramatical și fără articol hotărât, iar sub influența din limba spaniolă la se folosește acum deseori ca articol hotărât pentru cuvinte în singular, iar lo pentru cuvinte în plural.

Pronume[modificare | modificare sursă]

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
singular che nde ha'e
plural ñande (inclusiv),
ore (exclusiv)
peẽ ha'ekuéra / hikuái1

1 Hikuái se folosește după un verb.

Limba guarani deosebește între ñande (inclusiv persoana cu care se vorbește) și ore (exclusiv persoana cu care se vorbește) pentru persoana a III-a plural.

Pronumele reflexiv este je: ahecha ("Mă uit."); ajehecha ("Mă uit la mine.")

Vocabular[modificare | modificare sursă]

Numeralele[modificare | modificare sursă]

Limba guarani are un sistem de numerație cu baza 5 (un sistem cvinar). Există doar cuvinte pentru numerele de la 1 până 5, 10, 100 și 1.000. Numerele de la 6 până 9 se compun din cuvântul pentru cinci (po, care înseamnă de asemenea "mână"), urmat de numărul 1 (peteĩ), 2 (mokõi), 3 (mbohapy) sau 4 (irundy). Așa se compun și numerele între 11 și 19, folosind cuvântul pentru 10 (pa) ca bază. 20 se formează din cuvântul pentru 2, urmat de 10 (mokôipa). Nu există cuvinte pentru "milion" sau numere mai mari. Pentru numere mari se folosesc de obicei numere spaniole.

număr guarani număr guarani număr guarani număr guarani
1 peteĩ 11 pateĩ 21 mokôi papeteî 40 irundypa
2 mokõi 12 pakôi 22 mokôipa mokôi 50 popa
3 mbohapy 13 paapy 23 mokôipa mbohapy 60 poteîpa
4 irundy 14 parundy 24 mokôipa irundy 70 pokôipa
5 po 15 papo 25 mokôipa po 80 poapypa
6 poteî 16 papoteî 26 mokôipa poteî 90 porundypa
7 pokôi 17 papokôi 27 mokôipa pokôi 100 sa
8 poapy 18 papoapy 28 mokôipa poapy 1000 su
9 porundy 19 paporundyii 29 mokôipa porundy 2000 mokõisu
10 pa 20 mokôipa 30 mbohapypa 10000 pasu

Numărul 631 este poteîsa mbohapypa peteî, iar 1999 su porundysa porundypa porundy în guarani.[14]

Zilele săptămânii[modificare | modificare sursă]

română guarani
duminică arateî
luni arakôi
marți araapy
miercuri ararundy
joi arapo
vineri arapoteî
sâmbătă arapokôi

Ortografie[modificare | modificare sursă]

Limba guarani are o ortografie fonemică și folosește alfabetul latin cu șase digrame și semne diacritice. Litere B, C, D și H se folosesc doar în digrame, iar litere F, Q, W, X și Z nu se folosesc deloc. Litera L și digrama Rr se folosesc doar în cuvinte preluate din limba spaniolă. Tilda pe o vocală înseamnă că această vocală este pronunțat nazală: ã, ẽ, ĩ, õ, ũ, ỹ. Accentul ascuțit (´) se folosește pentru a marca accentuarea (muanduhe). Dacă accentul ascuțit este omis, atunci se accentuează ultima silabă.

Guarani nu a folosit nici un sistem de scriere în timpul precolumbian. Standardizarea ortografiei s-a făcut abia în 1950 la un congres în Montevideo.[15]

Alfabetul guarani (Avañe'ẽme Achegety)[modificare | modificare sursă]

Alfabetul guarani are 33 litere: 21 consoane (6 fiind digrame), 12 vocale și un semn pentru ocluziune glotală.[16]

Alfabetul guarani
Literă Aa Ãã Ch ch Ee Ẽẽ Gg G̃g̃ Hh Ii Ĩĩ Jj Kk Ll Mm Mb mb Nn Nd nd Ng ng Nt nt Ññ Oo Õõ Pp Rr Rr rr Ss Tt Uu Ũũ Vv x Yy Ỹỹ '
Nume a ã che e ge g̃e he i ĩ je ke le me mbe ne nde nge nte ñe o õ pe re rre se te u ũ ve y puso
Fonem a ã ɕ e g ŋ x~h i ĩ ᵈj k l m ᵐb n ⁿd ᵑɡ ⁿt ñ o õ p ɾ r s t u ũ v h ɨ ɨ̃ ʔ

Cuvinte în limba română împrumutate din limba guarani[modificare | modificare sursă]

Multe cuvinte, mai ales pentru flora și fauna din America de Sud, au fost preluate în spaniolă sau în portugheză din limba guarani sau din limba tupi, care este înrudită cu guarani. Din spaniolă sau portugheză aceste cuvinte au fost împrumutate în limba română. Exemple sunt: aguti (akuti)[17], ananas (ananá), ară (araraca)[17], caatinga (kaa tínga)[17], curara (curaré), jabiru (jabiru)[17], jaguar (jaguaretá)[18], nandu (ñandú), petunia (petun)[17], piranha (pira aña), tapir (tapira)[18], tatu (tatú)[18] și tucan (tukana)[18]. Numele statelor Paraguay și Uruguay provine de asemenea din guarani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guarani” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=grn 
  2. ^ a b es Nueva Constitución Política Del Estado” (în spaniolă). 7 februarie 2009. http://bolivia.justia.com/nacionales/nueva-constitucion-politica-del-estado/primera-parte/titulo-i/capitulo-primero/. Accesat la 13 martie 2012. „Artículo 5 I. Son idiomas oficiales del Estado el castellano y todos los idiomas de las naciones y pueblos indígena originario campesinos, que son el aymara, araona, [...], guaraní, [...] .” 
  3. ^ a b es Ley 5598” (în spaniolă). 28 septembrie 2004. http://www.infojus.gov.ar/index.php?kk_seccion=documento&registro=LEYPROV&docid=LEY%2520W%2520005598%25202004%252009%252028. Accesat la 26 septembrie 2012. „Artículo 1º. Establécese el Guaraní como idioma oficial alternativo de la Provincia de Corrientes.” 
  4. ^ a b es Constitución de la Republica del Paraguay” (în spaniolă). 20 iunie 1992. http://www.constitution.org/cons/paraguay.htm. Accesat la 26 septembrie 2012. „Artículo 140 - De las idiomas. El Paraguay es un país pluricultural y bilingüe. Son idiomas oficiales el castellano y el guaraní.” 
  5. ^ en Omniglot (2012). „Guaraní (Avañe'ẽ)” (în engleză). http://www.omniglot.com/writing/guarani.htm. Accesat la 26 septembrie 2012. 
  6. ^ es Oficialidad del guaraní” (în spaniolă). Uni Mainz. http://www.staff.uni-mainz.de/lustig/guarani/. Accesat la 5 octombrie 2012. 
  7. ^ a b en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guaraní, Paraguayan” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=gug 
  8. ^ a b c d en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guaraní, Eastern Bolivian” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=gui 
  9. ^ a b c d en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guaraní, Mbyá” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=gun 
  10. ^ a b c en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guaraní, Ava” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=nhd 
  11. ^ a b en Lewis, M. Paul, ed (2012). „Guaraní, Western Bolivian” (în engleză). Ethnologue: Languages of the World (ed. 16). Dallas, Tex.: SIL International. http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=gnw 
  12. ^ pt Município do MS adota o guarani como língua oficial” (în portugheză). 4 iunie 2010. http://www.sinepe-pe.org.br/noticias/municipio-do-ms-adota-o-guarani-como-lingua-oficial/. Accesat la 6 octombrie 2012. „O município de Tacuru (MS), [...], é o segundo município brasileiro a adotar um idioma indígena como língua oficial. Com a sanção do Projeto de lei em 24 de maio, oficializando a língua guarani, os serviços públicos básicos na área de saúde e as campanhas de prevenção de doenças neste município devem, a partir de agora, prestar informações em guarani e em português..” 
  13. ^ es Wolf Lustig. „Mba'éichapa oiko la guarani? / Guaraní y jopara en el Paraguay” (în spaniolă). Uni Mainz. http://www.staff.uni-mainz.de/lustig/guarani/art/jopara.pdf. Accesat la 29 mai 2013. 
  14. ^ es educar.org. „Morfología” (în spaniolă). http://www.educar.org/kunumi/morfologia.asp. Accesat la 7 octombrie 2012. 
  15. ^ es Manuel F. Fernández. „Achegety / El abecedario” (în spaniolă). www.guaranirenda.com. http://guaranirenda.tripod.com/neetekuaa/el_abecedario.html. Accesat la 29 mai 2013. 
  16. ^ es Manuel F. Fernández. „Ñe'ẽpukuaa achegety / Abecedario fonológico” (în spaniolă). www.guaranirenda.com. http://guaranirenda.tripod.com/neepukuaa/abecedario_fonologico.html. Accesat la 29 mai 2013. 
  17. ^ a b c d e Guarani”. DEX online. http://dexonline.ro/text/guarani. Accesat la 13 octombrie 2012. 
  18. ^ a b c d Tupi”. DEX online. http://dexonline.ro/text/tupi. Accesat la 13 octombrie 2012. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en A. Scott Britton: Guarani-English/English-Guarani Concise Dictionary. Hippocrene Books, 2004. 340 p. ISBN: 978-0-7818-1066-1
  • es Bartomeu Melia: La lengua guarani del Paraguay: Historia, sociedad y literatura. Editorial Mapfre, 1992. 338 p. ISBN: 978-84-71-00608-0
  • es David Galeano Olivera: El Idioma Y Cultura Guarani En Paraguay. 2011. 248 p. ISBN: 978-1-257-77197-4
  • es Tadeo Zarratea: Gramática Elemental de la Lengua Guaraní. Marben, Asuncion 2002, ISBN: 978-99925-46-21-5
  • Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu: Limbile lumii - Mică enciclopedie, Ed. Științifică și enciclopedică, București 1994, 374 p. ISBN: 978-5-376-01780-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikipedia
Vezi și articolele la