WikiLeaks

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Wikileaks)
Salt la: Navigare, căutare
WikiLeaks
Clepsidra, albastru şi gri, cu harta globului, care se scurge.
Adresă [http://http://savewikileaks.net/another-wikileaks-address/ sau http://twitter.com/#!/search/%23imwikileaks dacă alte situri sunt inactive[1]
http://wikileaks.dd19.de/[2]

http://www.wikileaks.pl
http://www.wikileaks.fi
http://www.wikileaks.no
http://www.wikileaks.nl
http://www.wikileaks.de
http://www.wikileaks.at
fost http://www.wikileaks.org
IP: http://213.251.145.96/
http://46.59.1.2/[3] http://savewikileaks.net/another-wikileaks-address/ sau http://twitter.com/#!/search/%23imwikileaks dacă alte situri sunt inactive[1]
http://wikileaks.dd19.de/[2]
http://www.wikileaks.pl
http://www.wikileaks.fi
http://www.wikileaks.no
http://www.wikileaks.nl
http://www.wikileaks.de
http://www.wikileaks.at

fost http://www.wikileaks.org
IP: http://213.251.145.96/
http://46.59.1.2/[3]]
Comercial? Nu
Slogan We open governments.
Tipul sitului Arhive de documente
Proprietar The Sunshine Press[4]
Creat de Julian Assange
Lansat decembrie 2006
Statutul actual al sitului Activ (Supus atacurilor de tip DoS și boicotat de furnizorii de servicii internet.)[5]
modifică Consultați documentația formatului

WikiLeaks este o organizație fără scop lucrativ internațională care publică documente care nu sunt destinate publicului, provenite din scurgeri de informații, în general din surse anonime. Situl său web, lansat în 2006, aparține The Sunshine Press.[4]

La un an de la înființarea sa în decembrie 2006, WikiLeaks declara că baza sa de date conținea peste 1,2 milioane de documente.[6]

Cuprins

[modificare] Istoric

Organizația declară că a fost înființată de dizidenții chinezi, jurnaliști, matematicieni și programatori din SUA, Taiwan, Europa, Australia, și Africa de Sud.[4] Articolele din ziare și din revista The New Yorker spun că directorul său este Julian Assange, un activist pe internet australian.[7]

Situl și proiectul au fost secrete până cînd existența lor a devenit publică într-un articol din ianuarie 2007 cînd WikiLeaks a invitat editorul Secrecy News să facă parte din comitetul de decizie.[8]

[modificare] Cenzura în China

În prezent guvernul chinez încearcă să cenzureze orice sit cu o adresă ce conține wikileaks, inclusiv situl principal .org și variațiile regionale .cn și .uk. Situl este totuși accesibil printr-unul dintre multele nume alternative folosite de proiect, printre care "secure.ljsf.org" și "secure.sunshinepress.org". Aceste nume alternative se schimbă frecvent (v. la legături externe). Motoarele de căutare din China, printre care Yahoo și Baidu cenzurează referințele la wikileaks.[9]

[modificare] Tehnologie

Inițial WikiLeaks a folosit pentru situl său MediaWiki, acest sit putând fi actualizat de utilizatori, dar în prezent nu mai acceptă editări sau comentarii din partea utilizatorilor. Deși folosește MediaWiki, WikiLeaks nu este o componentă a WikiMedia și nu trebuie asociată în niciun fel cu Wikipedia.

WikiLeaks a fost găzduit de PRQ, un furnizor de internet din Suedia.[10], însă ca urmare a atacurilor de tip DoS și a boicotării de către unele servere DNS.[11][12], actualmente situl este disponibil pe mai multe servere online.

[modificare] Premii

În 2008 WikiLeaks a câștigat „New Media Award” al revistei Economist.[13] În iunie 2009, WikiLeaks și Julian Assange au câștigat „UK Media Award” (la categoria „New Media”) pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”,[14] un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya.[15] În mai 2010, New York Daily News a plasat WikiLeaks pe primul loc în lista siturilor web care pot schimba complet activitatea de știri.[16]

[modificare] Principalele informații publicate

[modificare] Procesul cu banca Julius Baer

În februarie 2008 domeniul de internet wikileaks.org a fost oprit după ce Wikileaks și autoritatea pentru domenii internet Dynadot au fost date în judecată de banca Julius Baer care a obținut un mandat judecătoresc de oprire a domeniului. Wikileaks a publicat documente ce acuzau banca de operațiuni ilegale în sucursala din Insulele Cayman. Situl a rămas accesibil prin adresa IP numerică. American Civil Liberties Union și Electronic Frontier Foundation au depus o moținune protestând la cenzura Wikileaks. Judecătorul care a emis mandatul l-a retras pe 29 februarie, iar Wikileaks a putut să-și redobândeasca domeniul. Banca a renunțat la proces pe 5 martie.

[modificare] Procedurile din Guantánamo Bay

O copie a documentului Operating Procedures for Camp Delta a fost publicată pe websitul Wikileaks pe 7 noiembrie 2007.[17]. Documentul, a cărui copie se găsește și pe situl The Guardian[18], dezvăluie unele restricții impuse deținuților, pe care armata SUA le-a negat în repetate rânduri.

[modificare] Osama Bin Laden

Wikileaks a republicat mesajele și interviurile cu Osama bin Laden pe o durată de 10 ani [19]. Unul dintre mesaje include negarea de către bin Laden a implicării în atacurile din 11 septembrie.

[modificare] Rapoarte interne ale ONU

În ianuarie 2009, peste șase sute de rapoarte interne ale ONU, dintre care 60 marcate „strict secret” au fost publicate.[20]

[modificare] Corespondența Departamentului de Stat

În 28 noiembrie 2010, Wikileaks a început publicarea a 251 287 de documente reprezentând corespondența dintre Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și ambasade ale Statelor Unite din toată lumea.[21] Dintre acestea, aproximativ 100 000 sunt confidențiale și 15 000 secrete, dar nici una nu este marcată „strict secret” (engleză top secret). Majoritatea se referă la relațiile diplomatice dintre SUA și țările din Orientul Mijlociu. Wikileaks urmează să publice toate documentele treptat, într-o perioadă de câteva luni.

În paralel au apărut articole în: New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel, publicații care au avut posibilitatea de a studia documentele în avans (astfel la revista Der Spiegel 50 de redactori au evaluat materialul timp de 5 luni[22]).

[modificare] Vezi și

[modificare] Referințe

  1. ^ en wikileaks. „WikiLeaks (wikileaks) on Twitter”. Twitter.com. http://twitter.com/wikileaks. Accesat la 2010-12-05. 
  2. ^ en Charles Arthur and Josh Halliday. „quote:"Germany-based WikiLeaks domain hosted in California"”. Guardian. http://www.guardian.co.uk/media/blog/2010/dec/03/wikileaks-knocked-off-net-dns-everydns. Accesat la 2010-12-05. 
  3. ^ en „wikileaks dns killed, twitter”. https://twitter.com/wikileaks/status/10567274838622208. Accesat la dec 2010. 
  4. ^ a b c en „Wikileaks:About”. WikiLeaks. Arhivat din original la 2008-03-14. http://web.archive.org/web/20080314204422/http://www.wikileaks.org/wiki/Wikileaks:About. Accesat la 2009-06-03. 
  5. ^ http://www.nytimes.com/2010/12/04/world/europe/04domain.html?_r=1&hp
  6. ^ en „Wikileaks has 1.2 million documents?”. WikiLeaks. Arhivat din original la 2008-02-16. http://web.archive.org/web/20080216000537/http://www.wikileaks.org/wiki/Wikileaks:About#Wikileaks_has_1.2_million_documents.3F. Accesat la 2008-02-28. 
  7. ^ en McGreal, Chris. Wikileaks reveals video showing U.S. air crew shooting down Iraqi civilians, The Guardian, 5 apr 2010.
  8. ^ en Steven Aftergood (2007-01-03). „Wikileaks and untracable document disclosure”. Secrecy News (Federation of American Scientists). http://www.fas.org/blog/secrecy/2007/01/wikileaks_and_untraceable_docu.html. Accesat la 2008-02-28. 
  9. ^ „Is Wikileaks blocked by the Chinese government?”. Wikileaks. 2008. http://www.wikileaks.org/wiki/Wikileaks:About#Is_Wikileaks_blocked_by_the_Chinese_government.3F. Accesat la 2008-02-28. 
  10. ^ David Gallagher. „Wikileaks Site Has a Friend in Sweden”. The New York Times. http://bits.blogs.nytimes.com/2008/02/20/wikileaks-site-has-a-friend-in-sweden/. Accesat la 2008-03-01. 
  11. ^ en Satter, Raphael G.; Svensson, Peter (3 December 2010) "WikiLeaks Fights To Stay Online Amid Attacks". Associated Press (via The Charlotte Observer). accesat 2010-12-04.
  12. ^ en Randall, David; Cooper, Charlie (5 December, 2010). „WikiLeaks hit by new online onslaught”. The Independent (Independent Print Ltd). http://www.independent.co.uk/news/world/politics/wikileaks-hit-by-new-online-onslaught-2151570.html. Accesat la 2010-12-04. 
  13. ^ en Winners of Index on Censorship Freedom of Expression Award Announced 2008-04-22
  14. ^ en Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances, Sep 2008[nefuncțională] WikiLeaks.
  15. ^ Amnesty announces Media Awards 2009 winners Amnesty.org.uk, 2009-06-2
  16. ^ en Reso, Paulina (20 May 2010). „5 pioneering Web sites that could totally change the news”. Daily News. http://www.nydailynews.com/money/2010/05/20/2010-05-20_5_pioneering_web_sites_that_could_totally_change_the_news.html. Accesat la 2010-06-8. 
  17. ^ en "Sensitive Guantánamo Bay Manual Leaked Through Wiki Site", Wired, 2007-11-14]]
  18. ^ en DoD. JTF-GTMO-CG, The Guardian, 2007-11-15
  19. ^ en n:Decade worth of messages, interviews from bin Laden leaked to web, Wikinews
  20. ^ en Britannia Radio
  21. ^ Site-ul WikiLeaks, atacat înainte de dezvăluirile anunțate, realitatea.net, 2010-11-28, accesat 2010-12-05
  22. ^ Der Spiegel, nr. 48/2010, pag. 1

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de WikiLeaks
Domenii alternative
Legături pentru ocolirea cenzurii (în special a Chinei)

Analize, comentarii

Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=WikiLeaks&oldid=6093992
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi