Confederaţia Germană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Istoria Germaniei |
|---|
 |
| Antichitatea |
| Triburile germanice |
| Perioada migraţiilor |
| Imperiul Francilor |
| Evul mediu |
| Sfântul Imperiu Roman |
| Colonizarea răsăritului |
| Apariţia naţiunii germane |
| Confederaţia Rinului |
| Confederaţia Germană |
| Confederaţia Germană de Nord |
| Imperiul German |
| Imperiul German |
| Primul război mondial |
| Republica de la Weimar |
| Republica de la Weimar |
| Germania Nazistă |
| Germania nazistă |
| Al doilea război mondial |
| Germania postbelică |
| Germania între 1945-1990 |
| Ocupaţia şi împărţirea |
| Expulzarea germanilor |
| RDG |
| RFG |
| Reunificarea Germaniei |
| Germania în zilele noastre |
| Germania |
| Alte subiecte germane |
| Istoria militară |
| Tabel cronologic |
| Istoria germanei |
| [Editează acest format] |
Confederaţia Germană (germană Deutscher Bund) a fost o confederaţie statală între statele Europei Centrale ce a existat între 1815 şi 1866. A fost formată în urma Congresului de la Viena ca succesor al Sfântului Imperiu Roman ce fusese desfiinţat în anul 1804. Reunea fostele state membre al Confederaţiei Rinului împreună cu Prusia şi Austria plus o serie de teritorii ce fuseseră încorporate în Primul Imperiu Francez. În urma Revoluţiei de la 1848 confederaţia a fost dizolvată, dar a fost restabilită doi ani mai târziu în 1850. Rivalitatea dintre cele două state importante Prusia şi Austria a dus la Războiul Austro-Prusac din 1866 şi la dizolvarea confederaţiei. O serie de state au format Confederaţia Germană de Nord în jurul Prusiei, celelalte, cu excepţia Austriei, alăturându-se acesteia în 1871 pentru a forma Imperiul German.
[modifică] Membrii Confederaţiei Germane
Confederaţiei Germană era o confederaţie ce regrupa 39 de state. Adunarea Federală din Frankfurt reprezenta suveranii şi nu popoarele acestor state. Dimensiunea şi influenţa statelor individuale era variabilă astfel:
- Imperiul Austriac şi Regatul Prusia erau cele mai mari şi cele mai puternice membre ale confederaţiei. Mare parte din teritoriul controlat de acestea nu făceau parte din confederaţie. De asemenea mare parte din armatele respective nu au fost incorporate în armata federală. Astfel cele două state au continuat să funcţioneze ca state independente. Amândoua statele aveau câte un vot în Adunarea Federală.
- Trei state membre erau conduse de monarhi străini: Regele Denemarcei, Regele Ţărilor de Jos şi Regele Regatului Unit (până în 1837) erau membrii ai confederaţiei sub titlurile de Duce ce Holstein, Mare Duce de Luxemburg şi Rege al Hanovrei, respectiv. Fiecare dintre aceştia avea un vot în Adunarea Federală.
- Şase alte state mari aveau fiecare câte un vot în Adunarea Federală: Regele Bavariei, Regele Saxoniei, Regele Württembergului, Prinţul Elector al Hesse, Marele Duce de Baden şi Marele Duce de Hesse.
- 23 state mici şi minuscule partajat cinci voturi în Adunarea Federală.
- Cele patru oraşe libere Lübeck, Frankfurt, Bremen şi Hamburg partajau un vot în Adunarea Federală.
