Boboteaza
 |
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secțiuni este disputat. Vă rugăm consultați părerile exprimate în pagina de discuții. Vă rugăm nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei |
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătorește botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului.[1] În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin "Arătarea Domnului", adică a Sfintei Treimi.[1]
Cuprins |
Tradiția[modificare]
Biblia vorbește despre Ioan Botezătorul, considerat înaintemergatorul lui Iisus Hristos, care propovăduia venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea lui Ioan era foarte simplă, facută din par de cămilă; el purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător ca pe un pustnic cu părul lung și barbă aspră. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan.
Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și marturisească pacatele și să se pocăiască, spunandu-le că el îi botează doar cu apă, dar cel ce va veni după el (adică Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Vestind venirea lui Iisus Hristos, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.
Sfânta Evanghelie ne povestește că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii”[necesită citare]. Și, ieșind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel și venind peste El. Și glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.[necesită citare]
Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul român a păstrat multe tradiții în legatură cu această zi. De exemplu, în localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele.
În tradiția românească[modificare]
În tradiția populară românească, Boboteaza este și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite [necesită citare]. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.
Literatură[modificare]
- Friedhelm Mann, Hans-Christoph Schmid-Lauber: Epiphaniasfest I. Kirchengeschichtlich II. Praktisch-theologisch. În: Theologische Realenzyklopädie. 9 (1982), S. 762–770.
Note[modificare]
- ^ a b Vrăji de DRAGOSTE ȘI GHICIT. Fetele își pun busuioc sub perne pentru A-ȘI VISA IUBITUL, 6 ianuarie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei, accesat la 6 ianuarie 2013
Legături externe[modificare]
- Obiceiuri de Boboteaza
- Tradiții și obiceiuri de Bobotează
- Tradiții și obiceiuri de Bobotează în Bucovina
- De Bobotează, 8.000 de litri de Agheasmă Mare, 6 Ianuarie 2010, Silvana Pătrășcanu, Evenimentul zilei
- BOBOTEAZA. Ce este Botezul Domnului. Cum se folosește Agheasma Mare, 5 Ianuarie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
- Praznic - Mîine se sărbătorește Izvorul Tămăduirii, 1 mai 2008, Jurnalul Național
- Mari sărbători creștine Praznice împărătești, Ioan Bria, Editura Oastea Domnului
