Apis mellifera

Albina meliferă vestică sau albina meliferă europeană (Apis mellifera) este o specie din familia Apidae. Apis mellifera este denumirea latină, apis însemnând "albină", mel "miere" și ferre "a purta" - numele științific înseamnă "albina care poartă miere". Din punct de vedere tehnic, denumirea este falsă, deoarece albinele poartă, transportă nectar și produc miere. Numele a fost încetățenit în 1758 de către Carolus Linnaeus care a încercat să-l corecteze într-o publicație ulterioară cu Apis mellifica (albina producătoare de miere); în orice caz, conform regulilor sinonimiei, în nomenclatura zoologică, numele mai vechi are întâietate. Cei care nu sunt conștienți de acest lucru, încă mai utilizează pronunția ulterioară incorectă. În 28 octombrie 2006, Consorțiul de secvențiere a genomului albinei melifere a secvențiat și analizat genomul Apis mellifera.

În 2007 atenția mass-media a fost centrată pe Anomalia Colapsului Coloniei (CCD - Colony Collapse Disorder), dispariția subită a coloniilor de albine vestice din America de Nord.

Distribuția geografică

Subspecii originare din Europa

• Apis mellifera ligustica, clasificată de Spinola, 1806 - albina italiană. Rasa cea mai comună din America de Nord, America de Sud și sudul Europei. Albinele italiene sunt crescute în toată lumea în scopuri comerciale. Sunt foarte blânde și nu sunt predispuse la roire, producând un surplus de miere considerabil. Au puține caracteristici indezirabile. Coloniile tind să mențină populații mari de-a lungul iernii, astfel încât necesită mai multe resurse de hrană pentru a supraviețui în comparație cu alte subspecii din zone temperate.

• Apis mellifera carnica, clasificată de Pollmann, 1879 - Carniola este o regiune din Slovenia, în partea de sud a Alpilor Austrieci, în partea de nord a Balcanilor - cunoscută ca albina carniolană - este populară apicultorilor datorită blândeții sale.

• Apis mellifera caucasica, clasificată de Pollmann, 1889 - Caucasus Mountains - This sub-species is regarded as being very gentle and fairly industrious. Some strains are excessive propolizers. It is a large honeybee of medium, sometimes grayish color.

• Apis mellifera remipes, clasificată de Gerstäcker, 1862 - Caucasus, Iran, Caspian lake.

• Apis mellifera mellifera, clasificată de Linnaeus, 1758 - the dark bee of northern Europe also called the German honey bee - domesticated in modern times, and taken to North America in colonial times. These small, dark-colored bees, are sometimes called the German black bee. The hybrid populations of A. m. mellifera x A. m. ligustica , found in North America and Western Europe, have the reputation of stinging people (and other creatures) for no good reason. The near-extinct "pure" A. m. mellifera is not considered randomly aggressive.

• Apis mellifera iberiensis, clasificată de Engel, 1999 - the bee from the Iberian peninsula (Spain and Portugal)

• Apis mellifera cecropia, clasificată de Kiesenwetter, 1860 - Southern Greece

• Apis mellifera cypria, clasificată de Pollmann, 1879 - The island of Cyprus - This sub-species has the reputation of being very fierce compared to the neighboring Italian sub-species, from which it is isolated by the Mediterranean Sea

• Apis mellifera ruttneri, clasificată de Sheppard, Arias, Grech & Meixner in 1997- is a sub-species originating in the Maltese islands.

• Apis mellifera sicula, clasificată de Montagano, 1911 - from the Trapani province and the island of Ustica of western Sicily (Italia)

Subspecii originare din Africa

Several researchers and beekeepers describe a general trait of the African subspecies which is absconding, where the Africanized honeybee colonies abscond the hive in times when food-stores are low, unlike the European colonies which tend to die in the hive.

• Apis mellifera scutellata, clasificată de Lepeletier, 1836 - (African honey bee) Central and West Africa, now hybrids also in South America, Central America and the southern USA. In an effort to address concerns by Brazilian beekeepers and to increase honey production in Brazil, Warwick Kerr, a Brazilian geneticist, was asked by Brazilian Federal and State authorities in 1956 to import several pure African queens from Tanzania to Piracicaba-São Paulo State in the south of Brazil. In a mishap some queens escaped. The African queens eventually mated with local drones and produced what are now known as Africanized honey bees on the American continent. The intense struggle for survival of honey bees in sub-Saharan Africa is given as the reason that this sub-species is proactive in defending the hive, and also more likely to abandon an existing hive and swarm to a more secure location. They direct more of their energies to defensive behaviors and less of their energies to honey storage. African honey bees are leather colored, difficult to distinguish by eye from darker strains of Italian bees.

• Apis mellifera capensis, clasificată de Eschscholtz, 1822 - the Cape bee from South Africa

• Apis mellifera monticola, clasificată de Smith, 1961 - High altitude mountains at elevation between 1,500 and 3,100 metres of East Africa Mt. Elgon, Mt. Kilimanjaro, Mt.Kenya, Mt.Meru

• Apis mellifera sahariensis, clasificată de Baldensperger, 1932 - from the Moroccan desert oases of Northwest Africa. This sub-species faces few predators other than humans and is therefore very gentle. Moreover, because of the low density of nectar-producing vegetation around the oases it colonizes, it forages up to five miles, much farther than sub-species from less arid regions. Other authorities say that while colonies of this species are not much inclined to sting when their hives are opened for inspection, they are, nevertheless, highly nervous.

• Apis mellifera intermissa, clasificată de von Buttel-Reepen, 1906; Maa, 1953 - Northern part of Africa in the general area of Morocco, Libya and Tunisia. These bees are totally black. They are extremely fierce but do not attack without provocation. They are industrious and hardy, but have many negative qualities that argue against their being favored in the honey or pollination industry.

• Apis mellifera major, clasificată de Ruttner, 1978 - from the Rif mountains of Northwest Morocco - This bee may be a brown variety of the Apis mellifera intermissa but there are also anatomic differences.

• Apis mellifera adamsonii, clasificată de Latreille, 1804 - originates Nigeria, Burkina Faso

• Apis mellifera unicolor, clasificată de Latreille, 1804 - Madagascar

• Apis mellifera lamarckii, clasificată de Cockerell, 1906 - (Lamarck's honey bee) of the Nile valley of Egypt and Sudan. This mitotype can also be identified in honey bees from California.

• Apis mellifera litorea, clasificată de Smith, 1961 - Low elevations of east Africa

• Apis mellifera nubica, (Nubian honey bee) of Sudan

• Apis mellifera jemenitica, clasificată de Ruttner, 1976 - Somalia, Uganda, Sudan, Yemen

Subspecii originare din Orientul Mijlociu și Asia

• Apis mellifera macedonica, clasificată de Ruttner, 1988 - Republica Macedonia și nordul Greciei

• Apis mellifera meda, clasificată de Skorikov, 1829 - Irak

• Apis mellifera adamii, clasificată de Ruttner, 1977 - Creta

• Apis mellifera armeniaca, Orientul Mijlociu, Caucaz, Armenia

• Apis mellifera anatoliaca, clasificată de Maa, 1953 - Această rasă este tipică coloniilor din regiunea centrală a Anatoliei dinn Turcia și Irak (este răspândită în vest până în Armenia). Are multe caracteristici bune, dar uneori lucrul în stup și în afara lui poate fi neplăcut.

• Apis mellifera syriaca, clasificată de Skorikov, 1829 - (albina din Siria) Orientul Apropiat și Israel

• Apis mellifera pomonella, clasificată de Sheppard & Meixner, 2003 - Albine melifere endemice din Munții Tien din Asia Centrală. Această subspecie este răspândită până în estul cel mai îndepărtat.