Albină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Albina (dezambiguizare).
AlbinăAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
European honey bee extracts nectar.jpg
Albină europeană
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Subîncrengătură: Hexapoda
Clasă: Insecta
Ordin: Hymenoptera
Subordin: Apocrita
Suprafamilie: Apoidea
Familii

Andrenidae
Apidae
Colletidae
Halictidae
Megachilidae
Melittidae
Stenotritidae

Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conține viespile și furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor(ca sursă de energie grație conținutului de zaharuri), și cu polen (ca sursă de proteine, folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu polenizarea florilor, și, în unele cazuri, cu producerea mierii.

Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductivă) altor flori din aceeași specie, ducând la polenizarea încrucișată. Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare și interdependența între ele și plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți.

Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție de cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine o găsim în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic.

Culoare[modificare | modificare sursă]

Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii.

Durata de viață[modificare | modificare sursă]

Durata de viață a albinei lucrătoare depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozionate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozionate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni).

Durata de viață a trântorilor este între două și opt săptămâni și variază în funcție de sezon (activ sau perioadă de repaus) și de zona geografică.

Matca este cea mai longevivă dintre membrii familiei de albine putând trăi până la 8 ani (este însă eficientă economic doar un an-doi, după care trebuie schimbată), este activă pe toată perioada vieții putând depune 1500-2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore în luna iunie. În această perioadă de pontă intensă regina este atent îngrijită și bine hrănită de albinele din suita sa. În familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere.

Specii de albine[modificare | modificare sursă]

Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil,sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite.[1]

Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică (Trigona minima) cu lungimea de circa 2.1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm (1.5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera).

Sistematica albinei melifere[modificare | modificare sursă]

Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal).
Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern).
Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate)
Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu mandibule).
Clasa: Insecta (artropode cu corpul alcătuit din trei segmente distincte: cap, torace, abdomen).
Subclasa: Pterigota (insecte care prezintă pe segmentele toracice 2 sau 3 perechi de aripi).
Ordinul:Hymenoptera (insecte cu aripi membranoase).
Subordinul: Apocrita (himenoptere la care legătura dintre torace și abdomen se face printr-o porțiune îngustă numită pețiol).
Grupul: Aculeata (insecte cu ac).
Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral).
Familia: Apidae.
Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi și care prezintă la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen).
Tribul: Apini.
Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți).
Specia:
Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine);
Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo);
Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită,cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra și U.R.S.S. - Extremul Orient);
Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscută și cea mai răspândită albină, exploatată de om pentru calitățile sale productive; cuib format în cavități închise, pe mai mulți faguri, cu un număr mare de indivizi. Denumirea speciei, ,,mellifera" a fost dată de Linne în anul 1758 și schimbată ulterior (1761),în "mellifica".

Caste[modificare | modificare sursă]

Masculii de albină sunt de un singur fel. Ei au o viață scurtă, nu au responsabilități legate de hrănirea puilor, colectarea polenului, îngrijirea sau apărarea stupului. Din această cauză au fost numiți în popor trântori sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este foarte important, trântorii fecundează matca, contribuind la perpetuarea speciei. Fiecare trântor fecundează matca de până la 20 de ori într-o zi. Trântorii mai participă la ventilarea stupului și încălzirea puietului. Toamna când albinele se pregătesc de iernat trântorii sunt izgoniți, cei mai mulți murind de foame sau îngheț.

Femelele de albină sunt de mai multe tipuri. În literatura de specialitate aceste tipuri se numesc caste. Regina (matca) are o formă alungită a corpului, ea are unica funcție de a depune ouă. Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de albini asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni care au rolul de a ventila stupul, de a proteja matca și stupul.

Structura corporală[modificare | modificare sursă]

Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din douăsprezece segmente la femele și treisprezece la masculi. De asemenea au câte două perechi de aripi (perechea anterioară fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefuncționale), dar nici o specie nu este lipsită de aripi.

Clasificarea albinelor[modificare | modificare sursă]



  • După varietatea florilor de unde strâng polen — Cele mai multe albine sunt polilectice adică strâng polen dintr-o largă varietate de flori. Unele albine colectează polenul de la flori care aparțin numai anumitor familii, altele de la flori de anumite culori. Cele oligolectice adună polenul numai de la câteva tipuri de flori înrudite.
  • După gradul de socializare:
    • Solitare — Majoritatea insectelor Apoidea sunt solitare, adică nu trăiesc în colonii; fiecare femelă își face propriul său cuib (de obicei o gaură în pământ) și îl aprovizionează. Printre aceste albine nu există caste. Unele albine solitare își fac coșuri sau turele la intrarea în cuib, altele își fac cuibul în lemn, în măduva crengilor. Cele mai multe albine solitare au o durată scurtă de viață ca adulte. Anumite specii pot fi în zbor doar câteva săptămâni ale anului, restul anului petrecându-l ca ouă, larve, pupe și tineri adulți. Albinele solitare asigură hrana pentru larve când cămăruțele sunt închise.
    • Comunale și semi sociale — Unele albine sunt comunale.(eng. communal) Ele sunt asemenea albinelor solitare, cu excepția faptului că câteva femele din aceeași generație folosesc același cuib, fiecare facându-și propriile cămăruțe pentru adăpostirea ouălelor, larvelor și pupelor. Câteva specii de albine sunt semi sociale (eng semisocial)- ele trăiesc în mici colonii de 2-7 albine din aceeași generație, dintre care una este regina sau principala depunătoare de ouă. Aproximativ 1000 de specii de albine trăiesc în mici colonii formate dintr-o regină și câteva albine-fiice lucrătoare. În aceste colonii, diferența în înfățișare și comportament între lucrătoare și regine este abia sesizabilă. Asemenea specii, numite primitively eusocial formează colonii temporare care mor toamna și numai reginele fertilizate supraviețuiesc iarna. Albinele aparținând speciei Bombus terrestris (eng.Bumblebees) sunt cele mai familiare exemple.
    • Sociale — Albinele cu adevărat sociale (eng eusocial) trăiesc în mari colonii în care femelele supraviețuiesc două generații: mamele (reginele) și fiicele-lucrătoarele, Masculii, numiți și trântori, nu joacă nici un rol în organizarea coloniei și nu fac decât să se împerecheze cu reginele. Larvele sunt hrănite progresiv, asta însemnând că acele cămăruțe sunt deschise la nevoie sau sunt lăsate deschise pentru ca lucrătoarele să aibă grijă de larve. Cele înalt-socializate, câteva sute de specii, formează colonii permanente în care regina și castele de lucrătoare sunt într-un mod semnificativ diferite ca structură, fiecare specializându-se în propriile activități și nefiind capabil să supraviețuiască fără ceilalți. Coloniile de albine sociale sunt societăți complexe, superior coordonate. Albinele individuale pot avea funcții înalt specializate înlăuntrul coloniei.
      Morfologia albinei lucrătoare
  • După modul de hrănire:
    • Non-parazite
    • Parazite — Albinele parazite sunt acele albine care nu-și hrănesc singure progeniturile și nu-și construiesc singure cuibul, ci folosesc cuibul și mâncarea altor specii de albine pentru a-și aproviziona tinerele albine parazite. Albinele parazite sunt de două tipuri: albine clepto parazite și paraziții sociali.
      • Albinele clepto parazite invadează cuiburile albinelor solitare, își ascund ouăle în camerele de clocit înainte ca gazdele să și le depună pe ale lor și închid camerele. Tânăra albină parazită se hrănește cu mâncarea care a fost depozitată de femela-gazdă. Ouăle sau tinerele larve ale gazdei sunt ucise fie de femela-parazit, fie de larva acesteia.
      • Paraziții sociali sunt albinele care omoară regina rezident, își depun ouăle în cămăruțele gazdei și apoi forțează lucrătoarele gazdei să crească tinerii paraziți de albină. Din moment ce nu asigură hrana pentru vlăstarele lor, femelele de albină parazită nu posedă trăsături speciale cum ar fi coșulețele de polen sau perii de polen.

Îngrijirea albinelor din această specie poartă numele de apicultură sau stupărit.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Encarta Premium 2006
  2. Britannica
  3. www.proapicultura.ro
  4. Albinele si albinaritul. Ghidul inceptorului
  5. Apiardeal

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Danforth BN, Sipes S, Fang J, Brady SG (1 octombrie 2006). „The history of early bee diversification based on five genes plus morphology”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 103 (41): 15118–23. doi:10.1073/pnas.0604033103. PMID 17015826. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Albină
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albină