Propolis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Propolis depus de albinele dintr-un stup sistematic între rame şi podişor

Propolis, numit și clei de albine, este un produs apicol sub formă solidă, cu aspect de rășină.

Cuprins

[modificare] Etimologie

Cuvântul propolis vine din limba greacă și înseamnă „partea dinaintea cetății”. Învățații greci l-au denumit așa observând cum își construiesc albinele stupul și ajungând la concluzia că această substanță joacă rolul de pavăză împotriva agresorilor externi, propolisul făcând din stup o adevărată cetate.

[modificare] Funcțiile propolisului în stup

Propolis pe marginea unui stup.

Albinele produc propolis ca mijloc de apărare împotriva microbilor, a mucegaiurilor, pentru mumificarea într-un înveliș a intrușilor stupului, care sunt omorâți de albine (cum ar fi alte insecte sau șoareci), proces ce nu permite putrezirea lor.

Propolisul mai este folosit (de către albine) pentru căptușirea pereților stupului cu un strat lucios, etanș, care nu permite formarea curenților de aer. Acțiunea sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor.

[modificare] Producerea propolisului

Este un produs de digestie al albinelor și este cules de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu secreții salivare și ceară.

Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii și se realizează de către albine specializate, în zilele călduroase, când temperatura este mai mare de 20 °C, moment în care acesta devine plastic. De la un stup se poate recolta o cantitate de 100 - 400 g de propolis, în funcție de regiune.

[modificare] Proprietăți fizice

Propolisul se prezintă ca o masă lipicioasă de culoare variabilă între verde, maro și negru, având miros aromat de rășini și balsamuri. Este solubil în alcool și eter și greu solubil în apă. Greutatea specifică este de 1,112 -1,136 g/cm³. Punctul de topire este situat între 70 - 120 °C. La temperatura de 37 °C se înmoaie, iar la temperaturi scăzute este casant.

[modificare] Compoziție

Propolis

Propolisul este compus din rășini vegetale, balsam de diferite compoziții, ceară, uleiuri eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt-, la care se adaugă polen, flavonoide, secreții ale glandelor salivare ale albinelor.

Compoziția chimică reprezintă un amestec de substanțe, în special: derivații flavonici, acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv și Gram negativ), ceruri, aminoacizi, balsamuri, fermenți, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, stronțiu), substanțe antibiotice, rășini, acizi aromatici, acizi. Compoziția propolisului variază în funcție de specia vegetală de pe care s-a cules, dar, în medie, acesta conține 55% rășini și balsamuri, 30% ceruri și 10% uleiuri eterice, proporții care sunt asemănătoare pentru orice fel de propolis.

[modificare] Utilizări în medicina umană

Datorită proprietăților sale antivirale, antitoxice și antiinflamatorii, propolisul se folosește și în medicația umană. Studiile moderne privitoare la proprietățile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de știință: nu mai puțin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând și varietățile lor) sunt distruse de către propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecțios cunoscut[necesită citare]. Eficiența sa a fost demonstrată în cel puțin de 200 de afecțiuni, fiind un bun stimulator al refacerii țesuturilor afectate de răni, tăieturi și, mai ales, arsuri, degerături[necesită citare]. Este foarte util în vindecarea rănilor produse cu arme de foc, precum și în cicatrizarea operațiilor[necesită citare]. Propolisul vindecă mucoasa bucală și înlătură sângerările gingiilor. Balsamul de propolis protejează împotriva radiațiilor Roentgen și de altă natură[necesită citare].

[modificare] Vezi și

[modificare] Bibliografie

  • en Elkins, Rita (1996). Bee Pollen, Royal Jelly, Propolis and Honey: An Extraordinary Energy and Health-Promoting Ensemble. Woodland Publishing. pp. 32. ISBN 9781885670120 
  • en Fearnley, James (2001). Bee propolis: natural healing from the hive. Souvenir. pp. 128. ISBN 9780285635227 

[modificare] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Propolis
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi