Notă muzicală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol este doar o introducere. Pentru o descriere amănunțită v. Notație muzicală.

Notele muzicale sunt o reprezentare grafică a sunetelor muzicale; se folosesc la notația în scris a pieselor de muzică. Notele reprezintă pentru muzică ceea ce literele reprezintă pentru vorbire.

Reprezentarea înălțimilor sonore în sistemul tradițional de notație se face după cerințele (principiile) temperanței sonore, pornindu-se de la ideea că semitonul este cel mai mic interval. Prin locul pe care îl ocupă pe portativ, notele determină înălțimea sunetelor:

♪♫► Sunetele Do-Si oct centrala.png ♪♫►

Notele muzicale se reprezintă de obicei cu ajutorul unor ovale (goale sau pline) și se scriu și pe liniile portativului și pe spațiul dintre linii, notele mai grave (mai joase) ocupând primele linii sau primele spații de jos. Liniile și spațiile portativului se numerotează de jos în sus, 5 linii și 4 spații. Dacă liniile portativului nu sunt suficiente pentru notarea unor note foarte grave sau foarte acute (înalte) se pot folosi linii suplimentare cu o lungime adecvată imaginii (ovalului) notei: Octavele in cheia sol.png

Denumirile notelor de la do la si se folosesc și pentru reprezentarea sunetelor de dinafara octavei centrale (octava mică, octava mare etc. pentru suntele mai grave și octava 1, a 2-a etc. pentru sunetele mai acute), întrucât în celelalte octave valorile muzicale ale sunetelor se repetă.

Sunetele dintre 2 note, intermediare, se notează prin alterarea sunetelor de bază (naturale). Pentru acest lucru se folosesc semne de alterație (v. alterații).

Prin forma lor grafică (notă întreagă, doime, pătrime, optime etc.), notele redau și durata fiecărui sunet în raport cu celelalte: Forma grafica a notelor.png

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Iusceanu, Victor Giuleanu Tratat de teoria muzicii, Editura Muzicală, 1986

Vezi și[modificare | modificare sursă]