Cantată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Cantată (din italiană cantare = a cânta) este o compoziție vocală de muzică cultă în mai multe părți cu acompaniament.

Cantata cu text laic are o durată între madrigal și operă, cantata cu text sacru are o durată între motet și oratoriu.

Cantata cu text laic este o compoziție muzicală ocazională, cu caracter solemn sau liric, pentru voci, solo, cor și orchestră, având la bază un poem epic.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Termenul a apărut în Italia la începutul secolul al XVII-lea, o dată cu termenii de operă și oratoriu. Compozițiile instrumentale cu o durată comparabilă au fost numite sonate. S-au păstrat mii de exemple de cantate din aceasta perioadă de diverși compozitori: Giulio Caccini (1551[2]-1618), Luigi Rossi (1598-1653), Allesandro Scarlatti (1660-1725) și mulți alții.

Spre sfârșitul secolului al XVII-lea cantata apare în lucrări ale compozitorilor din Franța, Anglia și regiunile Germaniei. În regiunile luterane cantata a fost introdusă în serviciul religios, în dezvoltare în acea perioadă. Johann Sebastian Bach a compus numeroase cantate, din care s-au păstrat aproximativ 200.

Cantate au fost compuse sporadic și în secolele al XIX-lea și XX, de exemplu de Carl Maria von Weber (Jubel Cantata), Felix Mendelssohn (Die erste Walpurgisnacht), Bela Bartok (Cantata profana, 1930), Prokofiev (A. Nevskii, 1939) și Stravinski (Cantata on Old English Texts, 1959).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DEXonline: cantată
  2. ^ http://www.musicacademyonline.com/composer/biographies.php?bid=98

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • The Harvard Dictionary of Music, 4th edition, 2003.