Alterație (muzică)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alterație se numește semn convențional plasat la începutul unei bucăți muzicale, prin care un sunet este urcat sau coborât cu unul sau două semitonuri cromatice.[1] Acestea sunt următoarele:

  • diez (#), semn de alterație care ridică cu un semiton cromatic nota pe care o precedă;[1]
  • dublu diez (X), semn de alterație care ridică cu un ton (două semitonuri cromatice) nota pe care o precedă[1]
  • bemol (), alterație care coboară cu un semiton nota pe care o precedă; [1]
  • dublu-bemolul (♭♭) coboară intonația sunetului cu un ton[1]
  • becar (), semn de alterație care anulează efectul oricăror alterații (simple sau duble) și readuce o notă modificată de un diez sau de un bemol la înălțimea inițială a notei naturale, fără alterații.[1] [2]

În scala muzicală egal temperată, un semiton reprezintă o schimbare de 5.95 % (vezi și gama muzicală).

Note[modificare | modificare sursă]

La natural, La bemol și La diez.