Acord (notație)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Acordurile sunt notate după numărul notelor, mărimea intervalelor dintre note și nota fundamentală. De exemplu, acordul Cm este un acord de 3 note separate de intervale de 1 1/2 si 2 tonuri cu nota fundamentală C (sau Do în solfegiu).

Frecvent acordurile sunt interpretate răsturnat când, deoarece unele note sunt transferate cu o octavă mai jos, nota de bass este diferită de nota fundamentală. De exemplu, acordul D7/F# are nota fundamentală D și nota de bass F#.

Exemple de acorduri.png

Notația mărimii și ordinii intervalelor[modificare | modificare sursă]

In exemplele de mai jos, nota fundamentală este nota C. In gama Do Major aceasta notă este treapta I. Astfel, un acord notat C7 este același cu un acord notat I7 in gama Do Major.

Un interval de 1 1/2 si 2 tonuri este o tertă mică și mare, respectiv.

Notele unui acord sunt numite după intervalul dintre acestea și nota fundamentală: terță, cvintă, septimă, etc.

Acord de 3 note (trison, triada sau cu cvintă)[modificare | modificare sursă]

Triadele majoră, minoră, mărită şi micşorată.
Notația și intervalele acordului de 3 note
(în tonuri, 1 ton=2 semitonuri)
C Cm C+ C0
Intre notele de sus 1 \frac{1}{2} 2 \frac{}{} 2 \frac{}{} 1 \frac{1}{2}
Intre notele de jos 2\frac{}{} 1 \frac{1}{2} 2 \frac{}{} 1 \frac{1}{2}

Acord de 4 note (cu septimă)[modificare | modificare sursă]

Acord4.png
Notația și intervalele acordului de 4 note
(în tonuri, 1 ton=2 semitonuri)
C7, CMm7 CΔ, CM7 Cm7 Co7 Cø7 C CΔ/#5 C7/#5
Intre notele de sus  1 \frac{1}{2}  2 \frac{}{} 1 \frac{1}{2}  1 \frac{1}{2} 2\frac{}{} 2 \frac{}{} 1 \frac{1}{2} 1\frac{}{}
Intre notele din mijloc 1 \frac{1}{2} 1 \frac{1}{2} 2\frac{}{} 1 \frac{1}{2}  1 \frac{1}{2}  2 \frac{}{} 2 \frac{}{}  2 \frac{}{}
Intre notele de jos  2 \frac{}{} 2\frac{}{} 1 \frac{1}{2} 1 \frac{1}{2} 1 \frac{1}{2} 1 \frac{1}{2} 2 \frac{}{} 2 \frac{}{}

Exemple de acorduri de 5, 6 și 7 note[modificare | modificare sursă]

In aceste cazuri unele note nu sunt folosite din cauza unor disonanțe puternice.

Acord5.png
Acord6.png
Acord7.png

Notația treptei pe care este nota fundamentală[modificare | modificare sursă]

Acordurile sunt frecvent notate după treapta (nu nota) pe care este nota fundamentală. Această notație este avantajoasă (de exemplu, in procesul de modulație[1]) deoarece descrie acorduri cu aceeasi funcție în diferite game.

De exemplu, dacă triada pe tonică este majoră, minoră, mărită și micsorată acordurile sunt notate respectiv I, i, I+ și io.

Pentru un acord cu septimă, IM7 denotă intervale de, in ordine, o terță mare, mică și mare peste tonica gamei curente, viiø7 denotă o terță mică, mică și mare peste treapta vii, etc.

Acordul I în game majore.

Notații speciale[modificare | modificare sursă]

Acord adițional[modificare | modificare sursă]

Acordurile adiționale sunt folosite des în muzica de jazz.

Acord suspendat[modificare | modificare sursă]

Acordurile suspendate au o consonanță mai redusă, punând în relief armonia unui acord traditional.

Acorduri aditionale si suspendate.png
  1. ^ In contrast, transcrierea unui acord intr-o gamă diferită este numită transpoziție.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • J. Lyke, D. Edwards, G. Haydon, R. Chioldi Keyboard fundamentals vol. 1-2, editia a 6-a, Stipes Publishing Company, 2006.