Solfegiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Solfegiul este asocierea unor silabe notelor sau treptelor unei game muzicale. Este o tehnică esențială in dezvoltarea auzului muzical.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Există două variante cu avantajele si dezavantajele proprii.

  • Silaba este asociată unei note (folosită in România, Franța, Spania, Italia, Statele Unite, Canada etc.). Silaba reprezintă inălțimea sunetului produs. Asocierea este fixă, un sunet de aceeasi inălțime find pronunțat la fel, indiferent de gama compozitiei.
Nota Silaba
B Si
A La
G Sol
F Fa
E Mi
D Re
C Do
  • Silaba este asociată unei trepte (folosită in Germania, Ungaria, Marea Britanie, Statele Unite, Canada etc.). Silaba reprezintă poziția notei in interiorul gamei muzicale la momentul respectiv.
Treapta Numele Silaba
vii Sensibila Si
vi Medianta inferioară La
V Dominanta Sol
IV Subdominanta Fa
iii Medianta superioară Mi
ii Contradominanta Re
I Tonica Do

De exemplu, nota G va fi pronunțată Do in gama Sol major (deorece este tonica gamei Sol). Daca compoziția modulează in Re major, aceeasi nota G (subdominanta in gama Re major) va fi pronunțată Fa.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "The Harvard Dictionary of Music", Harvard University Press, editia a 4-a, 2003.