Înger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Religie tradițională

Aum


Concepte cheie

Dumnezeu · Pământ
Zeitate · Prezicere
Sacrificiu · Lume subterană
Epoca de aur · Inițierea
Axa lumii · Arborele lumii
Mit · Monoteism
Politeism · Sfințenie
Pietre sacre · Sincretism
Societate secretă

Primele forme de religie

Animism · Zoolatrie
Cultul morților · Magie
Polidoxie · Totemizm
Fetișism · Șamanism

Locuri istorice

Asia (Bon · Budism
Religia vedică · Religia hindusă
Taoism · Jainism
Hinduism · Mugyo
Șintoism · Tengriism)

Africa (Egiptul antic
Africa de Sud și Centrală)

Orientul Mijlociu și zona mediteraneană
(Zoroastrism · Islam
Iudaism · Creștinism)

America precolumbiană
Europa precreștină
(Triburi germanice · Armenia antică · Grecia antică · Celți
Slavi)

Oameni

Kohen · Brahmin
Druid · Preot
Imam · Lama
Mag · Mobad
Monah · Oracol
Șaman · Volhv

Entități supranaturale

Аlbasta · Înger
Asura · Demon
Jinn · Duh
Satan · Daevas
Vârcolac · Fantomă
Ciort · Elf · Pricolici

Arhanghelul Mihail poartă o uniformă militară romană în viziunea lui Guido Reni, secolul al XVII-lea

Îngerii (din latină angelus, preluat din greacă άγγελος, însemnând "trimis") sunt, în mai multe religii, ființe spirituale pozitive sau negative (îngerii căzuți, în creștinism), ele fiind duhuri cu[1] sau fără trup venite din Rai. Învățăturile religioase variază între ele, în special la aspectul în care îngerii ori au voință proprie, ori sunt extensii ale voinței supreme ale lui Dumnezeu. Deși înfățișarea îngerilor diferă, aceștia primesc o înfățișare umană.

Cuprins

[modificare] Etimologie

Termenul de înger derivă de la latinescul angelus, precum și de la grecescul angellos ('mesager') folosit în Septuaginta pentru a traduce termenul evreu de mal'akh (yehowah) "mesager (al lui Yahweh)".[2][3]

[modificare] Credința iudaică

Icoana lui Andrei Rublev ce arată cei trei îngeri găzduiți de Avraam

Biblia descrie prin termenii מלאך אלהים (melakh Elohim; mesagerul lui Dumnezeu ), מלאך יהוה (melakh Adonai; mesagerul Domnului), בני אלוהים (b'nai Elohim; fiii lui Dumnezeu) și הקודשים (ha-qodeshim; cei sfinți ) ființele interpretate drept îngeri. Alți termeni sunt utilizați în texte ulterioare, precum העוליונים (cei superiori). Daniel este prima figură din Biblie care va individualiza îngerii prin nume.[4]

În Iudaismul post-Biblic, unii îngeri au dobândit o anumită semnificație, îndeplinind un rol unic, precum și o personalitate proprie. Deși se credea că arhanghelii au rangul superior celorlalți îngeri, nu există o ierarhie sistematizată. Metatron este considerat a fi îngerul cu cel mai înalt statut în misticismul Kabbalistic și în Merkabah, fiind descris ca un scrib. Este des menționat în Talmud,[5] fiind reliefat în textele mistice din Merkabah. Mihail, care este un luptător și intermediarul Israelului, este cel care este cel mai întâlnit (Daniel:10:13). Gabriel este menționat în Cartea lui Daniel (Daniel:8:15-17) și în Talmud,[6] precum și în multe texte mistice din Merkabah.

Filosoful evreu din perioada medievală Maimonides își prezintă percepția asupra îngerilor în cartea sa Ghidul pentru cei Dezorientați II:4 și II:6:

„...Acest lucru, în schimb, îl face pe Aristotel să demonstreze faptul că Dumnezeu, slavă și mărire Lui, nu face nimic prin contact direct. Dumnezeu arde lucruri prin foc; focul este mișcat de către mișcarea sferei; sfera este mișcată de un intelect acorporal, aceste intelecte fiind 'îngerii care sunt alături de El', care prin meditația lor mișcă sferele [planetele]... prin aceasta există minți acorporale care sunt emanate din Dumnezeu și sunt intermediari între El și toate corpurile din lumea aceasta.”
Ghidul celor Dezorientați II:4, Maimonides

[modificare] Creștinismul

Un înger în 'Visul Sfintei Ursula (1495) de Vittore Carpaccio

Primii creștini au preluat ideologiile evreiești referitoare la îngeri. În prima fază, conceptul creștin al unui înger a preschimbat îngerul într-un mesager divin și manifestarea lui Dumnezeu Însuși. Ulterior, mesagerii divini au fost individualizați: (Rafael, Gabriel, Michael și Uriel). Apoi, în cursul a mai mult de două secole (din secolul al III-lea până în secolul al V-lea), imaginea îngerilor a preluat caracteristici definitorii în teologie și în artă.[7]

[modificare] Note

  1. ^ Geneza 19:1-5
  2. ^ Angel in Online Etymological Dictionary
  3. '^ 'angel, n, Oxford English Dictionary Online, Second Edition 1989
  4. ^ Jewish Encyclopedia, accessed Feb. 15, 2008
  5. ^ Sanhedrin 38b and Avodah Zerah 3b.
  6. ^ cf. Sanhedrin 95b
  7. ^ Proverbio(2007), pp. 25-38; cf. summary in Libreria Hoepli

[modificare] Legături externe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi