Proiect:Minorități

Țel: Promovarea mai bunei cunoașteri și a toleranței printr-o includere de conținut despre comunitățile etnice și religioase, precum despre diferitele orientări sexuale. Acest proiect privește pentru moment îmbunătățirea paginilor existente despre minorități și redactarea paginilor noi despre aceste subiecte.

Minorități etnice

Minorități etnice din România

Minoritatile etnice au reprezentat intotdeauna un procent semnificativ din populatia Romaniei. In anul 1930, populatia Romaniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori. Romanii reprezentau 73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase decenii, conform ultimului recensamint, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romaniei (de circa 22 milioane de locuitori) reprezinta circa 12%.

Minoritățile etnice cele mai importante au fost - si sint si acum - cele reprezentate de maghiari, romi, germani, ucraineni, ruși lipoveni, evrei, turci, tatari, armeni, bulgari, sirbi si croați, cehi si slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuală în România sunt recunoscute oficial 18 minorități etnice, fiecare dintre acestea (cu excepția celei maghiare) fiind reprezentate automat în Parlamentul României. Lor li se mai adăuga organizații deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant in Camera Deputaților), ale rutenilor etc.

In general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s-au bucurat in Romania moderna de drepturi si libertati care le-au permis sa-si conserve si promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totusi cu vederea unele momente triste din istorie precum perioada de robie a rromilor, masacrarea a numerosi evrei si tigani in anii '40, politicile de deznationalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecarii din tara a germanilor si evreilor in timpul regimului comunist.

Dupa 1990, chestiunea ocrotirii minoritatilor s-a pus cu mai multa pregnanta. Crearea si mentinerea conditiilor pentru pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii minoritatilor nationale au devenit - din pacate, uneori doar la nivel retoric - politici de stat. Principala idee care ramine este ca minoritatile nationale, prin contributia lor la viata culturala, stiintifica si economica a tarii, prin spiritul de convietuire si acceptare reciproca pe care-l genereaza, reprezinta un atu si o bogatie pentru Romania. In acest context, protectia si valorizarea lor poate insemna o indatorire.

Articole

Clasamentul articolelor		Importanță
		Top	Mare	Medie	Mică	Neclasificate	Total
Calitate
	AC
	A				1		1
	AB		1			1	2
	B					5	5
	C					8	8
	Început				3	11	14
	Ciot					2	2
	Listă
	Liste
	Portal
	Format					2	2
	Viitor
	Neclasificate
	Total		1		4	29	34

Pagini de creat - generale

IMPORTANT: Numirea articolelor - se poate folosi ori formatul „Minoritatea x din România” ori „x în România” (adică Turci în România, Evrei în România etc.) Trebuie să convenim asupra unei norme înainte de a crea articolele de mai jos.

• Minoritatea maghiară din România
• Minoritatea turcă din România
• Minoritatea armeană din România
• Minoritatea sârbă din România
• Minoritatea chineză din România
• Minoritatea evreiască din România
• Minoritatea ucraineană din România

Pagini de creat - altele

• Romani CRISS
• Limba romani/Limba rromanes
• Ținutul Secuiesc
• Regiunea Autonomă Maghiară

Minorități sexuale

Pagini generale

• Orientare sexuală
• Homosexualitate
• Bisexualitate
• Intersexualitate
• Asexualitate
• Pansexualitate
• Transsexualitate
• Lesbianism

Alte pagini

• Căsătorie homosexuală și paginile despre căsătorii homosexuale în diverse țări
• Articolul 200 din Codul Penal
• Organizația Accept
• Heteropatriarhat (en, es)
• Atitudini sociale față de homosexualitate
• Homofobie

Participanți

• Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informația românilor | d
• Alexandru M. (discuție · contribuții)