Wikipedia:Subdiviziuni ale țărilor
În diferite limbi subdiviziunile țărilor poartă diferite nume. Această pagină face recomandări cu privire la folosirea acestor denumiri.
Termeni generali
[modificare sursă]- Localitate: Termen generic pentru așezările omenești avînd primărie proprie. În funcție de mărime, localitățile pot fi comune, orașe, municipii. O localitate poate fi împărțită la rîndul ei în mai multe subdiviziuni, numite după caz sate, cătune, cartiere, sectoare.
- Regiune: Subdiviziune de rangul întîi a unei țări. Între regiune și localitate există de obicei o subdiviziune intermediară. În România acest cuvînt s-a folosit la începutul perioadei comuniste, cînd regiunile erau împărțite în raioane. În prezent România este împărțită în "regiuni de dezvoltare", deasemeni, neoficial, România e împărțită în regiuni istorice.
- Ținut: Similar cu regiune. Cuvînt folosit în feudalism în principatele române, deasemeni pentru o scurtă perioadă în România de sub conducerea lui Carol al 2-lea.
- Provincie: Similar cu regiune.
- Raion: Unitate teritorială cuprinzînd mai multe localități. Nu există subdiviziuni intermediare între raion și localitate. La începutul perioadei comuniste România era împărțită în regiuni care la rîndul lor erau împărțite în raioane. Raionul este în prezent subdiviziune de rangul întîi în Republica Moldova.
- Județ: Subdiviziune de rangul întîi sau doi a unei țări. Între județ și localitate poate sau nu să existe o subdiviziune intermediară. În prezent România este împărțită în județe, recent creîndu-se deasupra județelor a împărțire pe regiuni de dezvoltare.
- Plasă: Subdiviziune de rangul doi în România interbelică, intermediară între județ (care era subdiviziunea de rangul întîi) și localitate.
- District: Unitate teritorială similară raionului. Nu s-a folosit în România, dar apare în cărți românești despre spațiul fost sovietic.
- Comitat: Unitate teritorială similară județului. Denumire folosită în fostul Imperiu Austro-Ungar și în spațiul Anglo-Saxon.
Recomandări în cazuri concrete
[modificare sursă]Recomandările de aici privesc denumirile pe care le au subdiviziunile teritoriale ale țărilor lumii. Termenii au fost preluați din bibilografia de specialitate disponibilă în limba română, deci recomandăm folosirea lor sistematică. Acolo unde există mai multe variante se poate folosi oricare dintre ele.
Tabelul de mai jos cuprinde țările lumii în ordine alfabetică, cu precizarea denumirilor pe care le poartă subdiviziunile administrative de diferite ranguri. Pentru identificarea tipului subdiviziunilor se indică la fiecare țară numărul acestora sau denumirea în limba țării respective.
| Țara | Subdiviziuni teritoriale |
|---|---|
| Afganistan | 31 de provincii |
| Africa de Sud | 9 provincii |
| Albania | 26 districte |
| Algeria | 48 villayate[necesită citare] |
| Andorra | 7 districte |
| Anglia [1] |
|
| Angola | 18 provincii |
| Arabia Saudită | 13 regiuni sau provincii |
| Argentina | 22 de provincii, 1 teritoriu național |
| Armenia | 11 provincii |
| Australia | 6 state federale și 2 teritorii |
| Austria | 9 landuri |
| Azerbaidjan | Districtul Capitalei, republica autonomă Nahicevan, regiunea autonomă Nagorno Karabah și 74 de raioane |
| Bahamas | 18 districte |
| Bangladesh | 4 regiuni cu 21 de districte |
| Belarus | 6 regiuni |
| Belgia | 3 regiuni și 10 provincii |
| Bolivia | 9 departamente |
| Bosnia și Herțegovina | 10 cantoane (federația Bosnia și Herțegovina) plus districtul Brčko |
| Brazilia | 23 de state, 3 teritorii naționale și un district federal |
| Bulgaria | 9 regiuni |
| Burkina Faso | 11 departamente |
| Burundi | 15 provincii |
| Cambodgia | 18 provincii |
| Canada | 10 provincii și 2 teritorii |
| Cehia | 14 regiuni și 1 municipiu (Praga), 77 de județe [6] |
| Chile | 12 regiuni și o regiune metropolitană |
| China | 23 de provincii (inclusiv Taiwan), 5 regiuni autonome, 4 municipalități și 2 regiuni speciale administrative (Hong Kong și Macao); Hong Kong se împarte în 18 districte. |
| Cipru | 6 districte |
| Coasta de Fildeș | 19 regiuni și 58 districte[necesită citare] [7]) |
| Columbia | 1 district special (capitala), 22 de departamente, 5 „intendencias”, 5 „comisarias” |
| Coreea de Nord | 9 provincii și 4 orașe |
| Coreea de Sud | 9 provincii și 2 orașe |
| Croația | ? (în croată: 21 županije, 124 gradovi, 426 općine, 6751 naselja StatInfo2006.pdf, 2,6 MB) |
| Cuba | 14 provincii |
| Danemarca | 13 județe și 270 de localități (municipalități) [8]. |
| Egipt | 26 de guvernorate |
| Elveția | 26 cantoane |
| Emiratele Arabe Unite | 7 emirate |
| Estonia | 15 districte sau regiuni[1] și 6 orașe |
| Etiopia | 13 regiuni |
| Filipine | 67 de provincii grupate în 10 regiuni |
| Finlanda | 6 provincii |
| Franța | 22 de regiuni și 96 de departamente, 4 departamente de peste mări, 5 colectivități de peste mări și 2 colectivități teritoriale cu statut particular [9] |
| Georgia | Capitala, 2 republici autonome, o regiune autonomă (Osetia de Sud) și 79 de raioane |
| Germania | 16 landuri |
| Grecia | 16 regiuni |
| Hong Kong | v. China |
| India | 28 state și 7 teritorii unionale |
| Indonezia | 27 de provincii și un district urban (Capitala) |
| Irlanda | 26 de comitate |
| Irlanda de Nord | 26 de districte [10] |
| Islanda | 26 de districte |
| Israel | 6 districte |
| Italia | 20 de regiuni |
| Japonia | 47 de prefecturi, 8 regiuni |
| Kazahstan | 14 regiuni, 2 municipii (Astana și Alma-Ata) și teritoriul Baikonur (arendat de Rusia) |
| Kuwait | 3 guvernorate |
| Letonia | 10 (?) [4 regiuni] |
| Liban | 6 guvernorate [5 provincii] |
| Libia | 25 de municipalități |
| Lituania | 10 (?) [44 de raioane rurale și 11 orașe] |
| Luxemburg | |
| Malaezia | 9 state conduse de sultani și 4 state cu statut de teritorii federale, conduse de guvernatori |
| Malta | 13 districte |
| Marea Britanie | v. vezi Anglia, Scoția, Țara Galilor [11] |
| Maroc | 16 regiuni economice, subdivizate la rândul lor în provincii și prefecturi urbane, administrate de prefecți |
| Mexic | 31 de state și un district |
| Moldova | 32 de raioane, 3 municipii (Bălți, Chisinău, Tighina), o unitate teritorială autonomă (Găgăuzia) și o unitate teritorială (Stînga Nistrului) [12] |
| Muntenegru | |
| Niger | 7 departamente și capitala |
| Nigeria | 36 state și teritoriul federal al capitalei |
| Norvegia | 19 districte |
| Olanda | v. Țările de Jos |
| Paraguay | 19 departamente și districtul capitalei (Asuncion) |
| Pakistan | 4 provincii (Punjab, Sindh, Frontiera de Nord-Vest și Baluchistan), o arie tribală aflată sub directa administrare federală (FATA) și zona de nord (North Area) |
| Peru | 24 departamente și o provincie constituțională |
| Polonia | 16 de ținuturi sau voievodate |
| Portugalia | 18 districte și două regiuni autonome |
| Qatar | |
| Regatul Unit | v. Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord |
| România | 41 de județe și 1 municipiu |
| Rusia 1 | 21 de republici, 6 ținuturi, 49 de regiuni, 10 districte autonome, o regiune autonomă (Birobidzhan), 2 orașe cu statut de subiecți ai Federației (Moscova și Sankt-Petersburg), 1867 de raioane |
| Rusia 2 | 16 republici autonome, 49 regiuni, 2 orașe de rang național, 6 teritorii |
| Scoția | 32 comitate[necesită citare] (zone de consiliu) [13] |
| Senegal | 10 regiuni |
| Serbia | |
| Singapore | |
| Siria | 14 provincii sau guvernorate |
| Slovacia | 3 regiuni (kraj) și un oraș autonom (Bratislava) |
| Slovenia | 193 de (?) |
| Spania | 17 comunități autonome și 2 orașe autonome (Ceuta și Melilla)[2] |
| Sri Lanka | 8 districte |
| Spania | 50 de provincii grupate în 15 regiuni continentale (dintre care 4 sînt regiuni autonome) |
| Statele Unite ale Americii | 50 de state și 1 district federal; Statele sînt împărțite în comitate, iar comitatele la rândul lor în cantoane |
| Suedia | 21 regiuni și 289 municipalități |
| Thailanda | Capitala și 71 de provincii grupate în 4 regiuni |
| Tunisia | 24 de guvernorate |
| Turcia | 7 regiuni și 77 de districte (prefecturi) |
| Țara Galilor | 22 comitate[necesită citare] (engl. unitary authorities) [14] |
| Țările de Jos | 12 provincii și 467 de municipalități |
| Ucraina | Capitala și 25 de regiuni |
| Ungaria | 19 județe[3] sau comitate[4] |
| Uruguay | 19 departamente |
| Uzbekistan | 12 viloyate plus Republica autonomă Karakalpakstan și orașul Tașkent |
| Venezuela | 23 de state |
| Zimbabwe | 8 provincii |
Bibliografie
[modificare sursă]- Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Șteflea, Statele lumii - mică enciclopedie, ed. Rombay, București, 1993
- Ministerul Afacerilor Externe din România, situl oficial: Sfaturi de călătorie
- Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă-Rădulescu, Enciclopedia Africii, ed. Meronia, București, 2002