Sari la conținut

Wikipedia:Subdiviziuni ale țărilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În diferite limbi subdiviziunile țărilor poartă diferite nume. Această pagină face recomandări cu privire la folosirea acestor denumiri.

Termeni generali

[modificare sursă]
  • Localitate: Termen generic pentru așezările omenești avînd primărie proprie. În funcție de mărime, localitățile pot fi comune, orașe, municipii. O localitate poate fi împărțită la rîndul ei în mai multe subdiviziuni, numite după caz sate, cătune, cartiere, sectoare.
  • Regiune: Subdiviziune de rangul întîi a unei țări. Între regiune și localitate există de obicei o subdiviziune intermediară. În România acest cuvînt s-a folosit la începutul perioadei comuniste, cînd regiunile erau împărțite în raioane. În prezent România este împărțită în "regiuni de dezvoltare", deasemeni, neoficial, România e împărțită în regiuni istorice.
  • Ținut: Similar cu regiune. Cuvînt folosit în feudalism în principatele române, deasemeni pentru o scurtă perioadă în România de sub conducerea lui Carol al 2-lea.
  • Provincie: Similar cu regiune.
  • Raion: Unitate teritorială cuprinzînd mai multe localități. Nu există subdiviziuni intermediare între raion și localitate. La începutul perioadei comuniste România era împărțită în regiuni care la rîndul lor erau împărțite în raioane. Raionul este în prezent subdiviziune de rangul întîi în Republica Moldova.
  • Județ: Subdiviziune de rangul întîi sau doi a unei țări. Între județ și localitate poate sau nu să existe o subdiviziune intermediară. În prezent România este împărțită în județe, recent creîndu-se deasupra județelor a împărțire pe regiuni de dezvoltare.
  • Plasă: Subdiviziune de rangul doi în România interbelică, intermediară între județ (care era subdiviziunea de rangul întîi) și localitate.
  • District: Unitate teritorială similară raionului. Nu s-a folosit în România, dar apare în cărți românești despre spațiul fost sovietic.
  • Comitat: Unitate teritorială similară județului. Denumire folosită în fostul Imperiu Austro-Ungar și în spațiul Anglo-Saxon.

Recomandări în cazuri concrete

[modificare sursă]

Recomandările de aici privesc denumirile pe care le au subdiviziunile teritoriale ale țărilor lumii. Termenii au fost preluați din bibilografia de specialitate disponibilă în limba română, deci recomandăm folosirea lor sistematică. Acolo unde există mai multe variante se poate folosi oricare dintre ele.

Tabelul de mai jos cuprinde țările lumii în ordine alfabetică, cu precizarea denumirilor pe care le poartă subdiviziunile administrative de diferite ranguri. Pentru identificarea tipului subdiviziunilor se indică la fiecare țară numărul acestora sau denumirea în limba țării respective.

Țara Subdiviziuni teritoriale
Afganistan 31 de provincii
Africa de Sud 9 provincii
Albania 26 districte
Algeria 48 villayate[necesită citare]
Andorra 7 districte
Anglia [1]
  • 9 regiuni
  • 47 comitate ceremoniale (Numele este folosit uzual pentru a diferentia comitatele definite de legea locotenentelor, de cele definite de către boundarycommittee (cele de mai jos). Link-uri oficiale unde se utilizeaza denumirea de ceremonial county [2] [3] [4]
  • 6 comitate metropolitane,
  • 34 comitate non-metropolitane
  • 46 Unitary authorities (autorități unitare sau autorități unice [5]),
  • 239 districte nemetropolitane
  • 36 districte metropolitane
  • orașe
  • 10397 circumscripții[necesită citare] (engl. parishes)
Angola 18 provincii
Arabia Saudită 13 regiuni sau provincii
Argentina 22 de provincii, 1 teritoriu național
Armenia 11 provincii
Australia 6 state federale și 2 teritorii
Austria 9 landuri
Azerbaidjan Districtul Capitalei, republica autonomă Nahicevan, regiunea autonomă Nagorno Karabah și 74 de raioane
Bahamas 18 districte
Bangladesh 4 regiuni cu 21 de districte
Belarus 6 regiuni
Belgia 3 regiuni și 10 provincii
Bolivia 9 departamente
Bosnia și Herțegovina 10 cantoane (federația Bosnia și Herțegovina) plus districtul Brčko
Brazilia 23 de state, 3 teritorii naționale și un district federal
Bulgaria 9 regiuni
Burkina Faso 11 departamente
Burundi 15 provincii
Cambodgia 18 provincii
Canada 10 provincii și 2 teritorii
Cehia 14 regiuni și 1 municipiu (Praga), 77 de județe [6]
Chile 12 regiuni și o regiune metropolitană
China 23 de provincii (inclusiv Taiwan), 5 regiuni autonome, 4 municipalități și 2 regiuni speciale administrative (Hong Kong și Macao);
Hong Kong se împarte în 18 districte.
Cipru 6 districte
Coasta de Fildeș 19 regiuni și 58 districte[necesită citare] [7])
Columbia 1 district special (capitala), 22 de departamente, 5 „intendencias”, 5 „comisarias”
Coreea de Nord 9 provincii și 4 orașe
Coreea de Sud 9 provincii și 2 orașe
Croația ? (în croată: 21 županije, 124 gradovi, 426 općine, 6751 naselja StatInfo2006.pdf, 2,6 MB)
Cuba 14 provincii
Danemarca 13 județe și 270 de localități (municipalități) [8].
Egipt 26 de guvernorate
Elveția 26 cantoane
Emiratele Arabe Unite 7 emirate
Estonia 15 districte sau regiuni[1] și 6 orașe
Etiopia 13 regiuni
Filipine 67 de provincii grupate în 10 regiuni
Finlanda 6 provincii
Franța 22 de regiuni și 96 de departamente, 4 departamente de peste mări, 5 colectivități de peste mări și 2 colectivități teritoriale cu statut particular [9]
Georgia Capitala, 2 republici autonome, o regiune autonomă (Osetia de Sud) și 79 de raioane
Germania 16 landuri
Grecia 16 regiuni
Hong Kong v. China
India 28 state și 7 teritorii unionale
Indonezia 27 de provincii și un district urban (Capitala)
Irlanda 26 de comitate
Irlanda de Nord 26 de districte [10]
Islanda 26 de districte
Israel 6 districte
Italia 20 de regiuni
Japonia 47 de prefecturi, 8 regiuni
Kazahstan 14 regiuni, 2 municipii (Astana și Alma-Ata) și teritoriul Baikonur (arendat de Rusia)
Kuwait 3 guvernorate
Letonia 10 (?) [4 regiuni]
Liban 6 guvernorate [5 provincii]
Libia 25 de municipalități
Lituania 10 (?) [44 de raioane rurale și 11 orașe]
Luxemburg
Malaezia 9 state conduse de sultani și 4 state cu statut de teritorii federale, conduse de guvernatori
Malta 13 districte
Marea Britanie v. vezi Anglia, Scoția, Țara Galilor [11]
Maroc 16 regiuni economice, subdivizate la rândul lor în provincii și prefecturi urbane, administrate de prefecți
Mexic 31 de state și un district
Moldova 32 de raioane, 3 municipii (Bălți, Chisinău, Tighina), o unitate teritorială autonomă (Găgăuzia) și o unitate teritorială (Stînga Nistrului) [12]
Muntenegru
Niger 7 departamente și capitala
Nigeria 36 state și teritoriul federal al capitalei
Norvegia 19 districte
Olanda v. Țările de Jos
Paraguay 19 departamente și districtul capitalei (Asuncion)
Pakistan 4 provincii (Punjab, Sindh, Frontiera de Nord-Vest și Baluchistan), o arie tribală aflată sub directa administrare federală (FATA) și zona de nord (North Area)
Peru 24 departamente și o provincie constituțională
Polonia 16 de ținuturi sau voievodate
Portugalia 18 districte și două regiuni autonome
Qatar
Regatul Unit v. Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord
România 41 de județe și 1 municipiu
Rusia 1 21 de republici, 6 ținuturi, 49 de regiuni, 10 districte autonome, o regiune autonomă (Birobidzhan), 2 orașe cu statut de subiecți ai Federației (Moscova și Sankt-Petersburg), 1867 de raioane
Rusia 2 16 republici autonome, 49 regiuni, 2 orașe de rang național, 6 teritorii
Scoția 32 comitate[necesită citare] (zone de consiliu) [13]
Senegal 10 regiuni
Serbia
Singapore
Siria 14 provincii sau guvernorate
Slovacia 3 regiuni (kraj) și un oraș autonom (Bratislava)
Slovenia 193 de (?)
Spania 17 comunități autonome și 2 orașe autonome (Ceuta și Melilla)[2]
Sri Lanka 8 districte
Spania 50 de provincii grupate în 15 regiuni continentale (dintre care 4 sînt regiuni autonome)
Statele Unite ale Americii 50 de state și 1 district federal; Statele sînt împărțite în comitate, iar comitatele la rândul lor în cantoane
Suedia 21 regiuni și 289 municipalități
Thailanda Capitala și 71 de provincii grupate în 4 regiuni
Tunisia 24 de guvernorate
Turcia 7 regiuni și 77 de districte (prefecturi)
Țara Galilor 22 comitate[necesită citare] (engl. unitary authorities) [14]
Țările de Jos 12 provincii și 467 de municipalități
Ucraina Capitala și 25 de regiuni
Ungaria 19 județe[3] sau comitate[4]
Uruguay 19 departamente
Uzbekistan 12 viloyate plus Republica autonomă Karakalpakstan și orașul Tașkent
Venezuela 23 de state
Zimbabwe 8 provincii

Bibliografie

[modificare sursă]
  • Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Șteflea, Statele lumii - mică enciclopedie, ed. Rombay, București, 1993
  • Ministerul Afacerilor Externe din România, situl oficial: Sfaturi de călătorie
  • Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă-Rădulescu, Enciclopedia Africii, ed. Meronia, București, 2002
  1. ^ Ministerul Afacerilor Externe, Estonia
  2. ^ Ministerul Afacerilor Externe, Spania
  3. ^ Ministerul Afacerilor Externe, „Republica Ungară: date generale”
  4. ^ Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Nicolae Șteflea, Statele lumii - mică enciclopedie, Editura Rombay, București, 1993