Wikipedia:Notabilitate (așezăminte religioase)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Așezămintele religioase au o semnificație specială pentru oameni, în special pentru cei care aparțin respectivei comunități confesionale. A discuta despre notabilitatea acestora, într-un cadru exterior respectivei comunități, cum este cazul Wikipedia, poate accentua sensibilitățile firești pe care le manifestă acei membri ai comunității Wikpedia care aparțin respectivei confesiuni.

Notabilitatea este de multe ori o problemă realtivă, care ține de timp, spațiu și alte circumstanțe aleatoare. La fel ca și notabilitatea oamenilor, poeziilor, picturilor etc., și notabilitatea așezămintelor religioase e greu de stabilit printr-un criteriu simplu care să se poată aplica mecanic peste tot.

De aici și discuții interminabile care apar de multe ori despre articolele dedicate așezămintelor religioase. Din cauza lipsei unor criterii clare, obiective și cuantificabile care să ajute la rezolvarea problemei, discuțiile degenerează în controverse religioase, câteodată chiar cu caracter irațional, care exced cadrul Wikipedia. Se ajunge astfel la exagerări de o parte și de alta, fie populându-se Wikipedia cu nenumărate articole despre lăcașuri de cult care nu sunt suficient de notabile pentru a îndeplini criteriile stabilite de politicile Wikipedia, fie propunându-se ștergerea automată a unor articole cu real potențial de a fi ulterior dezvoltate.

Îndrumările cuprinse în această pagină își propun să identifice o serie de criterii obiective, verificabile și măsurabile, prin raportarea la care să se poată stabili dacă un anumit subiect referitor la așezămintele religioase poate avea o pagină de sine stătătoare în cadrul Wikipedia. Pentru acele subiecte care nu vor îndeplini criteriile pentru a avea o astfel de pagină, sensul în care trebuie interpretat acest lucru este acela că ele nu sunt încă suficient de notabile după criteriile politicilor Wikipedia pentru a avea o pagină de sine stătătoare, aceasta neînsemnând însă că aceste așezăminte nu pot fi notabile după alte criterii (importanța în cadrul cultului respectiv, importanța pentru o anumită comunitate sau congregație, etc.)

Considerații generale[modificare sursă]

Prin natura și specificul lor, mănăstirile și structurile canonice asimilate acestora din alte culte prezintă o serie de aspecte implicite de notabilitate, cum ar fi:

  • mănăstirile sunt comunități umane,[1] care se constituie, organizează și funcționează ca persoane juridice de drept public,[2] adică prin lege sau prin hotărâri ale autorităților competente.[3] Ele au un regim juridic similar cu localitățile, care sunt tot comunități umane, persoane juridice de drept public, constituite prin lege sau hotărâri ale autorităților competente.
  • statutul de persoană juridică de drept public[4] înseamnă recunoașterea de către legiuitor a faptului că activitatea mănăstirilor poate fi asimilată unui serviciu public.[5]
„Esențială pentru a stabili calitatea de persoană juridică de interes public este specificul activității desfășurate și măsura în care această activitate poate fi asimilată unui serviciu public. Aceasta, deoarece noțiunea de persoană de interes public desemnează, în genere, acea persoană juridică de drept privat, autorizată de o autoritate publică să desfășoare un serviciu public, aflându-se sub supravegherea și controlul unei autorități publice.[6]
—Despre utilitatea publică
  • mănăstirea reprezintă o diviziune administrativă în organizarea cultului respectiv.[7]
  • mănăstirile au un rol religios foarte important pentru cultul de care aparțin, bucurându-se de o notorietate sporită în rândul comunităților respective.[8]
  • clădirile din patrimoniul mănăstirilor (biserici, clopotnițe, chilii, etc.) reprezintă elemente care ilustrează istoria, arta și arhitectura religioasă din perioadele în care au fost construite.

Enumerarea acestor elemente nu presupune automat că mănăstirile au notabilitate implicită, în sensul în care aceasta este definită de Wikipedia, notabilitatea urmând a fi stabilită de la caz la caz, pe baza criteriilor prezentate în secțiunile următoare.

Workflow pentru stabilirea notabilității mănăstirilor și scriere a articolelor. Pentru notabilitate intrinsecă este necesară prezența a cel puțin unul din criterii; pentru referințe bibliografice, cel puțin douăa separate de cel puțin doi ani. Reanaliză după trecerea unei perioade de timp x.

Criterii de notabilitate pentru mănăstiri[modificare sursă]

  • Sunt considerate implicit notabile și pot avea un articol separat, următoarele mănăstiri:
  1. cele clasificate ca monument istoric
  2. cele care au un articol distinct în una din lucrările cu caracter enciclopedic publicate (Enciclopedia României, Marele Dicționar Geografic, Enciclopedia Geografică a României, Enciclopedia de Istorie a României, Enciclopedia Universală Britanica, etc.)
  3. cele unde s-au petrecut evenimente istorice importante
  4. cele care au fost închinate
  5. cele care au trecut de la un cult la altul
  6. cele în care au trăit sfinți canonizați sau beatificați de respectivele culte
  7. ctitoriile domnești sau regale
  8. cele care au găzduit sau găzduiesc și alte instituții de utilitate publică (școli, spitale, închisori, seminare, tipografii, etc.)
  9. stavropighiile
  10. cele care au sau au avut schituri și metocuri în subordine
  11. cele desființate sau demolate abuziv de autoritățile laice
  12. cele existente în anul 1948
  13. cele care au dispărut cu mai mult de 100 de ani în urmă
  14. Mănăstirea Petru Vodă
  • Pentru mănăstirile care nu se încadrează în nici unul din criteriile de mai sus, pot exista două situații:
    • sunt notabile, în înțelesul definiției Wikipedia, din alte motive care pot fi documentate și susținute de surse de încredere, și atunci pot avea o pagină dedicată
    • nu sunt suficient de notabile, în înțelesul definiției Wikipedia, caz în care ele vor avea o secțiune dedicată pe pagina eparhiei de care aparțin (episcopie, arhiepiscopie, etc.), în care vor fi menționate următoarele date cu caracter enciclopedic:
      • data ctitorii și ctitorul (ctitorii)
      • localizare
      • hram
      • date relevante din istoric (ctitorire, construire, pictare, sfințire, etc.)
      • tipul
      • număr de viețuitori și starețul
      • aspecte esențiale referitoare la pictură, arhitectură, etc.
      • aspecte relevante privind activitatea religioasă - dacă este cazul - (personalități, pelerinaje naționale, etc.)
  • după adoptarea prezentei politici, paginile pentru mănăstirile care nu sunt suficient de notabile vor fi șterse doar după ce conținutul lor cu caracter enciclopedic va fi mutat pe secțiunile dedicate pe paginile eparhiilor de care aparțin.


Referințe și note[modificare sursă]

  1. ^ Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, [1] - Art. 1 - Biserica Ortodoxă Română este comunitatea creștinilor ortodocși, clerici, monahi și mireni, constituiți canonic în parohii și mânăstiri din eparhiile Patriarhiei Române aflate în interiorul și în afara granițelor României.
  2. ^ Legea 287/2009 - noul Cod Civil, [2] - Art. 191 Persoana juridică de drept public
    • (1) Persoanele juridice de drept public se înființează prin lege.
    • (2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.
  3. ^ Legea 489 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 11 din 08.01.2007, [3] Art. 8 din Legea 489 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor face următoarele precizări:
    1. Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
    2. De asemenea, sunt persoane juridice și părțile componente ale cultelor, așa cum sunt menționate în statutele sau codurile canonice proprii, dacă îndeplinesc cerințele prevăzute în acestea.
    3. Cultele funcționează cu respectarea prevederilor legale și în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioși.
  4. ^ Regulamentul pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor, [4], accesat la 25 septembrie 2013 - Art.5 Mănăstirea este persoană juridică de drept public.
  5. ^ Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, [5] Art. 41 - (1) Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mânăstirea și parohia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică, cu drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul statut.
  6. ^ Decizia penală nr. 1083 din 25 mai 2012 pronunțată în recurs de Secția a II-a penală a Curții de Apel București, [6]
  7. ^ Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, [7] - Art. 40 - (1) Unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizată ca Patriarhie, sunt: parohia, mânăstirea, protopopiatul (protoieria), vicariatul, eparhia (arhiepiscopia și episcopia), mitropolia.
  8. ^ Regulamentul pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mănăstirilor, [8], accesat la 25 septembrie 2013 - Art.2 - Mănăstirea este un așezământ de rugăciune în care viețuiește o obște de călugări sau călugărițe care au făgăduit înaintea lui Dumnezeu, în cadrul slujbei solemne de intrare în monahism, să-și petreacă viața în înfrânare, în sărăcie de bunăvoie și ascultare.

Vezi și[modificare sursă]