Wikipedia:Cafenea/Sondaje

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Traducere a paginii Meinungsbilder pentru discuția Wikipedia:Cafenea#S.C4.83_dispar.C4.83_administratorii.21.21.21


Sondajele (Meinungsbilder) din Wikipedia germană sunt un mijloc de a rezolva problemele generale care apar atunci când se lucrează la enciclopedie și de a crea consistență în interiorul părților enciclopediei. Menirea unui sondaj este a găsi o directivă/îndrumare, satisfăcătoare și funcțională pentru cât mai mulți utilizatori. Așa se și măsoară validitatea unui sondaj: Un sondaj la care abia dacă au participat 10 persoane are o cu totul altă importanță decât o convenție, care eventual nici nu este formulată explicit, însă cu care majoritatea utilizatorilor este de acord.

Sondajele au doar menirea de a clarifica chestiuni pentru care în altă parte nu s-a putut ajunge la consens. Deoarece controversele de fond ar trebui rezolvate pe cât posibil nu prin sondaj, ci în discuții, după prezentarea argumentelor și a dovezilor. Sondajele ar trebui să fie întotdeauna precedate de o perioadă de discuție. Pentru clarificarea aspectelor generale legate de proiect, se recomandă Projektdiskussion.

În principiu, toată lumea poate iniția un sondaj, pentru punerea în aplicare însă trebuie ținut cont de anumite reguli. În scopul de a nu împovăra persoanele care doresc în principal să scrie articole aici și să nu aibă de a face nimic cu politica, numărul de sondaje ar trebui să fie cât mai mic posibil. Eventual, o Umfrage s-ar putea să fie mai potrivită. (Hype supper: Umfrage se traduce tot sondaj, este o altă procedură, strict informativă, fără obligativitatea transpunerii rezultatelor în practică).

Fiecare sondaj este listat pe această pagină după stadiul în care se află (în pregătire, în curs, spre evaluare). Succesiv evaluării, sondajele sunt stocate în arhive.

A se vedea, de asemenea următoarele reguli: Ignorați toate regulile, Nu lua parte la vot, politicile, sondaje și alte politici ale Wikipediei.

Derularea[modificare sursă]

Oricine poate iniția un sondaj și este, de asemenea, invitat să participe la elaborarea lui. Înainte de a începe un sondaj, sunt de respectat anumite reguli.

La vot pot participa doar îndreptățiții să voteze. Următoarele criterii trebuie să fie îndeplinite înainte de începerea sondajului (timpul de pornire este indicat în fiecare sondaj):

  • Utilizator înregistrat Wikipedia cu
  • cel puțin de două luni de participare activă și
  • cel puțin 200 de modificări din spațiul articolelor, din care cel puțin 50 în ultimele 12 luni.

Aflați dacă aveți dreptul de vot (alternativă: Privire de ansamblu diferențiată după numărul exact și tipul de modificări ale dvs.)

Înainte de a începe un sondaj sunt de stabilit exact momentul începerii, momentul terminării, variantele supuse votului și modalitățile de evaluare a votului. O schimbare după începerea votului nu este permisă, dacă este în măsură să afecteze rezultatul sondajului. Începutul unui sondaj ar trebui să fie anunțat cu cel puțin o săptămână în avans.

Fiecare sondaj poate prezenta diferite propuneri asupra cărora se votează (partea de fond a procedurii). În plus față de aceste opțiuni, asupra cărora se va vota, există de obicei înainte un vot pentru a accepta sondajul în sine (partea formală a procedurii). O respingere formală nu înseamnă respingerea variantelor în parte și pe fondul lor, ci respingerea sondajului ca întreg

  • fie din cauza unor defecte de formă sau de conținut,
  • sau din cauza susținerii personale pentru un alt sondaj,
  • sau din cauza refuzului de a reglementa conținuturile din sondaj prin această procedură. (Hype supper: deh, frază germană)

În cele mai multe sondaje, există, de asemenea, opțiunea de abținere, astfel de voturi nefiind numărate la evaluarea sondajului. Această opțiune permite să fie exprimate indecizia, imparțialitatea sau reținerea.

Nu există o regulă fixă pentru evaluarea sondajelor. O variantă aleasă este totuși acceptată de obicei numai în cazul în care reunește mai mult de 50 la sută din voturi (neluând abținerile în seamă) atât pe fond cât și pe formă. În caz că nici o variantă nu depășește 50%, se impune de obicei păstrarea statu quo-ului. În chestiuni organizatorice de bază, cum ar fi cele privitoare la administratori, blocări sau Wahlverhalten (cuvânt cu cuvânt: comportament la alegeri, Hype supper: nu știu exact ce înseamnă doar din acest context, comportamentul cui exact), o majoritate de două treimi ar putea fi necesară.

În practică[modificare sursă]

Urmează să mă uit mai atent la exemple. De exemplu, un sondaj terminat nu demult, se ocupa de notabilitatea spitalelor. Se vota pe două variante. Rezultatele arată așa:

Votul asupra demarării sondajului, să îi spunem[modificare sursă]

Validitate formală
Auswahlmöglichkeit Stimmen Prozent
Pentru sondaj 102 62,96
Împotriva sondajului 60 37,04
Total 162 100,0%
Nu vreau să decid/ Mi-e indiferent 3 o. W.
Voturi totale exprimate 165 -

Vot asupra schimbării statu quo-ului notabilității de spitale[modificare sursă]

Să se schimbe actualele criterii de notabilitate?
Version Stimmen Prozent
Pro 90 58,82
Contra 63 41,18
Total 153 100,0%
Nu vreau să decid/ Mi-e indiferent 3 o. W.
Voturi totale exprimate 156 -

Votul asupra variantelor A și B propuse de redactorii sondajului[modificare sursă]

Ce criterii noi ar trebui introduse?
Version Stimmen Prozent
Pro Propunere A (Krankenhausplan) 91 91,92
Pro Propunere B (Bettenzahl) 8 8,08
Total - 100,0%
Nu vreau să decid/ Mi-e indiferent 3 o. W.
Voturi totale exprimate 102 -