Vlahia Moravă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Vlahia moravă)
Salt la: Navigare, căutare
Districtele din Republica Cehă care corespund în întregime (roșu) sau parțial (portocaliu) cu Vlahia moravă.

Vlahia moravă (în cehă Valašsko) este o regiune din răsăritul republicii cehe, o « Romanie populară » întemeiată posibil între secolele X și XVII de către păstorii români stabiliți atunci la granița dintre Moravia și regatul Ungariei.

Un Vlaho-morav din Brumov, Moravia, 1787

Origine[modificare | modificare sursă]

Cronicarul bizantin Ioannis Skilițes relatează un schimb de populații între Imperiul Bizantin și regatul Moraviei în anul 976: o parte din Sârbii albi din Lusacia (ai căror descendenți actuali sunt sorabii din răsăritul Germaniei) au fost autorizați să se stabilească în bazinul râului Margos (afluent al Dunării de atunci denumit Morava), în locul românilor vlahi care trăiseră aici până atunci, dar care se opuseseră împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul: acesta le confiscase pământurile, izgonindu-i spre Moravia, unde au format "Vlahia moravă"[1]. Nu există însă mențiuni sau dovezi arheologice la fața locului pentru acest episod. Lingvistul român Eugen Lozovan consideră că extinderea românilor spre Moravia și sudul Poloniei a început în secolul al X-lea [2]. Din punct de vedere lingvistic dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum bača „baci”, brynza „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), cap „țap”, domikát „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), galeta/geleta „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), pirt’a „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), kurnota „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), košár „coșar”, murgaňa/murgaša „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), putira/putyra „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), strunga/strunka „strungă” sau žinčica „jintiță”[3]. E. Lozovan a dat exemple de cuvinte românești aflate în circulație în Moravia și Polonia[4].

Istoric[modificare | modificare sursă]

Indiferent de zona lor de origine și de perioada exactă a stabilirii lor în zonă, vlahii din Moravia s-au integrat în regatele ceh și maghiar (din care făcea parte Slovacia), devenind, pe planul religios, catolici, ca și vecinii lor cehi și slovaci. Ei au fost cu precădere păstori și negustori migratori între Imperiul romano-german, Polonia, Transilvania și Balcani. Încetul cu încetul și-au pierdut limba, păstrând în ziua de astăzi doar câteva cuvinte din domeniul păstoritului, și anumite specificități culturale, culinare și muzicale. Din acest motiv, lucrările istoricilor cehi sau slovaci asupra ținutului Vlahiei morave, presupun că grupuri de păstori români s-ar fi așezat acolo în secolele XIV-XVII, fiind plecați fie din România de azi (Transilvania, Banatul sau Crișana) fie din zona Timocului.[5].

O ipoteză de bun simț este aceea că toți valahii din vecinătatea României sunt tracii romanizați, descendenții acelora care ocupau aceste teritorii și pe timpul lui Burebista, argumentul fiind că zona lor de locuire actuală se suprapune perfect cu intinderea regatului lui Burebista așa cum a fost descrisă de sursele și autorii Antichității.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ T.J. Winnifruth : Badlands-Borderland, 2003, "Romanized Illyrians & Thracians, ancestors of the modern Vlachs", p. 44 ISBN 0715632019
  2. ^ Eugen Lozovan, Dacia sacra, Editura Saeculum, Bucuresti, 2015, p.175
  3. ^ Exemple din Josef Fabián, Slovník nespisovného jazyka valaského (Dicționar al limbii nescrise a vlahilor), Občanské sdružení Valašské Athény, Valašské Meziříčí, 2009 ISBN 80-239-7990-6 (accesat la 21 noiembrie 2013)
  4. ^ Eugen Lozovan, Dacia sacra, Editura Saeculum, Bucuresti, 2015, p.175
  5. ^ Jan Pavelka, Jiří Trezner (dir.): Příroda Valašska, Vsetín 2001, ISBN 80-238-7892-1.

Vedeți și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ladislav Baletka : Historie obce na Valašsku, Vsetín, 1998
  • Colectiv: Přírodou a historií Valašskomeziříčska po naučných stezkách, Valašské Meziříčí, 2004
  • Colectiv: Slovník osobností kulturního a společenského života Valašska, Valašské Meziříčí, 2000, ISBN 80-238-5704-5
  • František Dostál : Valašská povstání za třicetileté války, Praha, 1956
  • Martin Janoška : Valašsko očima geologa, Olomouc, 2000.

Legături externe[modificare | modificare sursă]