Discuție:Vlahia Moravă

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Transhumanță nu a existat ca fenomen major de existentă[modificare sursă]

Această adeseori și prea mult vânturată "transhumanță" este un fenomen lăturalnic al existenței unei populații autohtone romanizate. Nu, ei nu au fost in esență niciodată un fel de nomazi, trăind ascunși undeva in munți, in schimb este adevărat și reiese din scrisurile cronicarilor vremii, că așa ziși "vlahi" erau o populație așezată in teritoriile ei, cu orașe si regiuni autonome întregi locuite numai de ei, chiar du biserici si mânăstiri proprii, din Macedonia (Kastoria, Prespa) si până in Tesalia(Larissa). Strămoșii lor fiind așezați acolo deja din 500 înainte de Christos cum scrie Herodot. Dar trebuie să se renunțe la idea falsă că dacii ar fi strămoși românilor de azi. Strămoșii lor sânt o populație de bază din Tracia de odinioară menționată deja de Herodot, mult mai răspândită si așezată, de cum au fost dacii vreodată. Dacii au fost doar o poarte mică si chiar neînsemnată din această populație. Doar numele lor de "Dacia" a căpătat importanță istorică prin faptul că a fost folosit de romani ca denumire a unei provincii. Și chiar acel nume "vlah" dat lor de alții nu are nimic de-a face cu "oieri umblători". Numele de "vlahi" vine inițial de la latinul "blacci" preluat de greci ca "blaxsi", transformat slavic b->v, xs->h in "vlahi". Denumirea latină de "blacci" vine de la portul(îmbrăcămintea) lor specifică denumit blaccata. Este exact acel port, care se vede in imaginea din acest articol, căruia se mai adăuga si cojocul oieresc tot tipic numai acelei populații așezată statornic care se numeau "Romei", "Româi" și "Rumun", după cum in ce regiune locuiau statornic.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:3ea7:a00:ddba:bb3a:6b35:969a (discuție • contribuții).

Chiar Dacii nu au fost romanizați niciodată[modificare sursă]

Dacii sânt chiar acea parte din triburile Tracice care nu au fost romanizați niciodată, pentru că nu au fost cuceriți si subjugați niciodată. Ei preferau mai degrabă moartea decât robia (Decebal sa sinucis). Traian nu a cucerit decât cam 1/3 din teritoriul geto-dac. De acolo au fost duși, conform unor surse scrise chiar in limba română, mai mult de 100.000 de oameni mai ales bărbați(cu familiile lor) si așezate alte populații din tot imperiul roman.

Era strategia de înstrăinare de popularizare a imperiului roman, îndeosebi pentru populații care s-au opus crânceni cuceriri romanice, ca aceștia să fie strămutați, despărțiți de pământul lor natal pentru a le fura si distruge sentimentul de patrie, ca in felul acesta să le fure un motiv de luptă. Astfel și "mysienii" din locul lor natal din Anatolia au fost mutați la sud de Dunăre creându-se acolo provincia "Moesia". Tot așa a fost folosit numele de "Dacia" pentru numele unei provincii romane tocmai pentru că acolo nu mai rămăsese nici un fel de populație dacică.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:3ea7:a00:ddba:bb3a:6b35:969a (discuție • contribuții).

Cine este autorul acestor ipoteze? --Donarius (discuție) 15 decembrie 2018 09:37 (EET)[răspunde]
Mda, pentru cei care nu citesc cărți de istorie si se mulțumesc cu fantezia ipotezelor proprii, cele de sus sânt ipoteze.
Dar cei care știu să citească, pot vedea că mai sus e menționat că informațiile, sânt de la Herodot, Cedrenus, Zonaras, Skilitzes, Tacitus, ș. a.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:3ea7:a00:ddba:bb3a:6b35:969a (discuție • contribuții).
Atunci semnalați citatele cu ghilimele și indicați ediția cărții și pagina pentru a ști unde pot fi găsite. Altfel, ceea ce ați scris mai sus e doar opinia dvs. --Donarius (discuție) 16 decembrie 2018 09:48 (EET)[răspunde]
"ANNALELE SOCIETATII ACADEMIEI ROMANE" BUCURESCI" 1876 Președinte: Treboniu / Membri: Odobeseu, Massimu, Ionescu, Sion, Baritiu, Caragiani, Babesiu Ghica,...
Încă sânt in stare sa resumezi ce am citit, așa cum e redactat și tot articolul din wikipedia. Cu multă stimă (autentificarea mea pe moment nu functioneazä)
Citat ca exemplu: Acest'a este istoriculu Tacitu, fârni spusse d-sea totu d'a una le iea in cea mai de amerunta consideratiune si ene aru fi inlcsnitu cu totulu solutiunea cestiunii, de"co amu fi avutu de la denasupr'a Daciloru, ua carte ca cei'a ce possedemu assupra Germaniloru.
Ai înțeles ceva?
Printre altele in sursa indicată mai sus se face ipoteza că Bastarnii sânt de fapt strămoșii românilor de azi.
Asta este o mostră a limbii române la finele sec. 19. Deci in primul rând trebuie știut că limba română de azi nu are o vechime mai mare de 100 de ani si ceva.
Si chiar pe Cantemir, un român obișnuit de azi nu ăl poate citi in original, el scriind in chirilică într-o formă a limbii române veche cu multe slavisme.
In "Istoria bizantină" a lui Ioan Cantacuzino, se poate citi, că vlahii trăiau într-o comunitate autonomă cu sate, orașe si cetăți proprii, cu religia si relicvele lor religioase proprii, depuse de exemplu in catedrala de la Larissa, care era închinată sf. Demetrius. Tot așa la Cedrenus se poate citi același lucru, dar mai ales că dupä 1204 când invazorii puterilor din vest, cu ocazia cruciadei 4., Normanii, Venetieni, au cucerit imperiul bizantinic, strămutând întreaga populație vlahă cu relicvele lor religioase si cu episcopii lor in "Bulgaria", unde prin "Bulgaria" trebuie înțeles un teritoriu nu un stat, la sud si la nord de Dunăre. Deci vlahii nu au trăit nici pe crestele munților si nici in munți cum pe a locuri se relatează, ei duceau o viată statornică. Abia după alungarea lor din lăcașele lor istorice începând din sec. 11 o parte din ei s-a refugiat in munți. Doar asta e ne relatează cronicarii sec. 13-15, desenând astfel o imagine falsă.
Cea ce am scris aici este o ofertă de discuție. Dar ea presupune in primul rândd bunăvoința de a discuta.
Vrei sä-ti citezi aici cärti intregi? Singura solutie e ca cei care vor sä discute aici trebuie sä fi citit aceste cärti.
"Totum Occidentem incursionibus vexavit,
non Thraciam modo et Macedoniam ac Thessalonicae propinqua,
sed Thessaliam quoque, Graeciam et Peloponnesum.
Ac multa cepit castella, quorum praecipuum Larissa.
Cujus incolas cum totis familiis in intimam transtulit Bulgariam
et suorum militum tabulis inscripsit, eorumque opera
contra Romanos usus est. Ávexit etiam reliquias
sancti Áchillei, qui sedem Larissa tonuerat
imperante Constantino Magno, e majori simul et primae
synodo adfuerat cum Regino Scopelensi et Diodoro Triccensi,
easque Prespa, ubi regiam habeat suam, deposuit." Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:8071:3ea7:a00:ddba:bb3a:6b35:969a (discuție • contribuții).