Riboflavină
| Riboflavină | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 83-88-5[1][2]  |
| PubChem | 493570[3] |
| DrugBank | 00140[4] |
| ChemSpider | 431981[5] |
| UNII | TLM2976OFR[1] |
| KEGG | D00050[6] |
| ChEMBL | CHEMBL1534[7] |
| Cod ATC | A11HA04[8] |
| SMILES | CC1=CC2=C(C=C1C)N(C3=NC(=O)NC(=O)C3=N2)CC(C(C(CO)O)O)O[3] |
| InChI | InChI=InChI=1S/C17H20N4O6/c1-7-3-9-10(4-8(7)2)21(5-11(23)14(25)12(24)6-22)15-13(18-9)16(26)20-17(27)19-15/h3-4,11-12,14,22-25H,5-6H2,1-2H3,(H,20,26,27)/t11-,12+,14-/m0/s1[3] |
| Date chimice | |
| Formulă | C₁₇H₂₀N₄O₆[3] |
| Masă molară | 376,138 u.a.m.[9] |
| Date fizice | |
| Punct de topire | 282 °C |
Riboflavina (denumită și vitamina B2) este o formă de vitamina B. Este solubilă în apă și în etanol. Aceasta participă activ în procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii, precum și a celulelor roșii ale sângelui. Este utilizată pentru a trata deficitul de riboflavină. Compusul se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[10]
Descoperire[modificare | modificare sursă]
Rol[modificare | modificare sursă]
Riboflavina are un rol foarte important și multiplu. Ea intră în constituția unor dehidrogenaze ca FMN și FAD, contribuind la reacțiile de oxidoreducere. Stimulează creșterea organismelor tinere și participă alături de vitamina A în procesul vederii. Se crede ca riboflavina transformă radiațiile cu lungime de unda scurtă în radiații cu lungime de undă mare, care devin astfel perceptibile.
Structură chimică[modificare | modificare sursă]
Utilizarea în medicină[modificare | modificare sursă]
Vitamina B2 se utilizează în:
- Ariboflavinoză;
- Afecțiuni ale pielii
- Anemii
- Ciroze
- Unele afecțiuni ale ochilor, precum cataractă
- Afecțiuni digestive.
Simptome ale deficienței riboflavinice sunt:
- Buze crăpate
- Dureri de gât
- Piele uscată
- Inflamații ale limbii
Alimente bogate în vitamina B2[modificare | modificare sursă]
- Lapte
- Carne
- Ficat
- Iaurt
- Ouă
- Cașcaval
- Sparanghel
- Ciupercile
- Brânza
- Rinichi
- Drojdii
- Griș
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- G. Neamțu, „Biochimie alimentară”, Editura Ceres, București, 1997.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d riboflavin (în engleză), UNII
- ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l „Riboflavină”, riboflavin (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Riboflavin (în engleză), DrugBank, accesat în
- ^ a b (−)-Riboflavin (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b riboflavin (în engleză), ChEBI, accesat în
- ^ a b RIBOFLAVIN (în engleză), ChEMBL, accesat în
- ^ a b Riboflavin (în engleză), DrugBank
- ^ a b „Riboflavină”, riboflavin (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771
. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Definiție pentru aditivul alimentar „E101” la infocons.ro (denumire și descriere).
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||