Riboflavină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Riboflavină
Riboflavin.svg
Riboflavin molecule animated.gif
Identificare
Număr CAS83-88-5[1]  Modificați la Wikidata
PubChem493570[2]  Modificați la Wikidata
DrugBank00140[3]  Modificați la Wikidata
ChemSpider431981[4]  Modificați la Wikidata
UNIITLM2976OFR[1]  Modificați la Wikidata
KEGGD00050[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL1534[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCA11HA04[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₇H₂₀N₄O₆[2]  Modificați la Wikidata
Masă molară376,138 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata
Date fizice
Punct de topire282 °C  Modificați la Wikidata

Riboflavina (denumită și vitamina B2) este o formă de vitamina B. Este solubilă în apă și în etanol. Aceasta participă activ în procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor pielii, precum și a celulelor roșii ale sângelui. Este utilizată pentru a trata deficitul de riboflavină. Compusul se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[9]

Descoperire[modificare | modificare sursă]

Rol[modificare | modificare sursă]

Aspectul unei soluții de riboflavină

Riboflavina are un rol foarte important și multiplu. Ea intră în constituția unor dehidrogenaze ca FMN și FAD, contribuind la reacțiile de oxidoreducere. Stimulează creșterea organismelor tinere și participă alături de vitamina A în procesul vederii. Se crede ca riboflavina transformă radiațiile cu lungime de unda scurtă în radiații cu lungime de undă mare, care devin astfel perceptibile.

Structură chimică[modificare | modificare sursă]

Utilizarea în medicină[modificare | modificare sursă]

Vitamina B2 se utilizează în:

  • Ariboflavinoză;
  • Afecțiuni ale pielii
  • Anemii
  • Ciroze
  • Unele afecțiuni ale ochilor, precum cataractă
  • Afecțiuni digestive.

Simptome ale deficienței riboflavinice sunt:

  • Buze crăpate
  • Dureri de gât
  • Piele uscată
  • Inflamații ale limbii

Alimente bogate în vitamina B2[modificare | modificare sursă]

  • Lapte
  • Carne
  • Ficat
  • Iaurt
  • Ouă
  • Cașcaval
  • Sparanghel
  • Ciupercile
  • Brânza
  • Rinichi
  • Drojdii
  • Griș

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • G. Neamțu, „Biochimie alimentară”, Editura Ceres, București, 1997.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d riboflavin (în engleză), Unique Ingredient Identifier[*] 
  2. ^ a b c d e f g h i j k l „Riboflavină”, riboflavin (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ a b Riboflavin (în engleză), DrugBank, accesat în  
  4. ^ a b (−)-Riboflavin (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b riboflavin (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b RIBOFLAVIN (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Riboflavin (în engleză), DrugBank 
  8. ^ a b „Riboflavină”, riboflavin (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]