Malcoci, Ialoveni
| Malcoci | |||
| — Sat — | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 47°02′00″N 28°38′00″E / 47.0333333333°N 28.6333333333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Raion | Ialoveni | ||
| Atestare | 17 octombrie 1517 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Mihail Ermurachi (PSDE[1], 2023) | ||
| Populație (2024) | |||
| - Total | 1.954 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | MD-6818 | ||
| Prefix telefonic | 268 | ||
| Prezență online | |||
| GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Malcoci este un sat din raionul Ialoveni, Republica Moldova.
Între Malcoci și Condrița este amplasat un sector-etalon de pădure, rezervație naturală silvică.[2]
Simboluri
[modificare | modificare sursă]Stema și drapelul satului au fost aprobate în anul 2018:[3]
Stemă: În câmp roșu-vișiniu, un arc oriental în fascie, armat în sus, totul de argint și însoțit în capul scutului de două fire de lalea galbenă sălbatică (Tulipa sylvestris), de aur. Scutul timbrat de o coroană sătească de aur
Drapelul satului Malcoci reprezintă a pânză pătrată roșie-vișiniu, purtând în mijloc un arc oriental în fascie, armat în sus, totul alb și cantonat de patru flori de lalea galbenă sălbatică, galbene, desfăcute spre colțuri.
Explicația simbolurilor:
Arcul face referire la denumirile „Malcoci” și „Azăpeni”. Toponimul Malcoci este de origine turcă cu sensul de „armată iregulară, cavalerie, destinată raidurilor în teritoriul inamic”, dar și de „comandant al unei astfel de armate”. Toponimul Azăpeni provine de la un cuvânt arab care se traduce ca „celibatar”, cuvântul turcesc „azab” (sau „azap”) a desemnat o categorie militară în cadrul Imperiului Otoman. În armata otomană, azapii erau un fel de infanterie ușoară iregulară, auxiliară avangardei.
Floarea de lalea galbenă sălbatică, fiind inclusă în lista speciilor protejată de stat, simbolizează bogăția Codrilor locali. În doilea rând, laleaua simbolizează o altă ocupație economică populară la Malcoci – creșterea florilor decorative și sezoniere în sere.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima localitate amplasată la vărsarea râulețului Catargiu în râul Ișnovăț datează din anul 1517, cu denumirea Azăpeni:[4]
„Din mila lui Dumnezeu, noi Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni sluga noastră Gherasim din Vișneuți, de bună voia lui, nesilit de nimeni, nici asuprit și a vândut dreapta sa ocină vărului sau, slugii noastre Giurgiu Strahoie un sat anume Azăpeni și cu moară și trei părți, din patru părți din Catarha, de unde iese din pădure, drept 626 zloți tătărești.
...
A scris Glavan la Hârlau, în anul 7025 <1517> luna Octombrie 7.”
Și privilegiul ce a avut el pe aceste ocine dela străunchii noștri, dela Iliaș și dela Ștefan voievozi, încă l-a dat în mâinile slugii noastre Giurgiu Strahoie înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri moldoveni.
De aceia noi, văzând dania lui bună ce a dat el la moartea sa acest sat, pentru pomenirea sa, mai sus zisul sat, anume Azăpenii și cu moara și trei părți din patru părți din Catarha, de unde iese din pădure și noi deasemenea și dela noi am dat și am întărit sfintei noastre mitropolii de jos, din târgul Romanului, acest sat Azăpeni și cu moara și trei părți, din patru părți din Catarha, de unde iese din pădure, ca să fie mitropoliei noastre uric și cu tot venitul neclintit niciodată, în veac.
...
Demografie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[5]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români | 2.371 37 | 96,85% 1,51% |
| Țigani | 16 | 0,65% |
| Ruși | 11 | 0,45% |
| Ucraineni | 5 | 0,20% |
| Alții | 8 | 0,33% |
| Total | 2.448 |
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]Componența Consiliului local Malcoci (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[6] este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componență | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat European | 5 | ||||||
| Partidul Liberal Democrat din Moldova | 1 | ||||||
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- Biserica „Sf. Arhangheli” din localitate, monument ocrotit de stat.
- Lăcașul în 2016.
- Lăcașul în 2022
- Alte locuri
- Primăria
- Gimnaziul
- Magazin cu mozaic sovietic
- Mozaicul de aproape
- Monument în memoria consătenilor căzuți în conflicte
- Monument în memoria celor căzuți în Războiul din Transnistria
- Pădurea de lângă Malcoci
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Malcoci”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Decretul Președintelui nr.710-VIII din 07.05.2018.
- ↑ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 109.
- ↑ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ↑ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Malcoci”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în .