Bardar, Ialoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vedere la sud de Bardar, dinspre orasul Hîncești.
Bardar
—  Comună  —
Bardar is located in Moldova
Bardar
Bardar
Bardar (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°54′06″N 28°40′05″E / 46.9016666667°N 28.6680555556°E / 46.9016666667; 28.668055555646°54′06″N 28°40′05″E / 46.9016666667°N 28.6680555556°E / 46.9016666667; 28.6680555556

Țară  Republica Moldova
Raion Ialoveni

Guvernare
 - Primar Petru Plugaru (Independent[1], 2015)

Suprafață
 - Total 26,57 km²

Populație
 - Total 5010 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Bardar este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova.

Satul Bardar se află la 15 km de Chișinău și la 10 km de Hîncești.

Populația[modificare | modificare sursă]

Conform recensămâtului din 2004 în satul Bardar locuiesc 5010 persoane, dintre care 2495 de bărbați și 2515 femei.

Componența etnică a localității:

Naționalitate Oameni Procente
moldoveni 4730 94.41
români 183 3.65
ruși 49 0.98
ucraineni 29 0.58
romi 12 0.24
găgăuzi 2 0.04
bulgari 1 0.02
Alții 4 0.08
Total 5010 100%

Istorie[modificare | modificare sursă]

Bardar – atestat pentru prima dată la 6 martie 1443 cu denumirea Botnei. Un document din 1583 atestează satul cu denumirea Deașeni, apoi alte documente atestează: 1664 – Diașeni, în 1777 – Dolugeni și numai în 1803 – Bardar. Referitor la proveniența denumirii există câteva legende. Una din ele spune că în vremuri îndepărtate, când pământurile moldovenești erau ocupate de hoardele tătărești, acest ținut era împânzit de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, își părăseau vatra și luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit și pustiit, ci să-și facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână – întrebuințată la cioplitul lemnului, dar și ca armă de luptă. Era meșter iscusit acest Bărdar, căci locuința lui le-a plăcut și altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda.

O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele legende ce conțin elemente factologice reale, găsim trei elemente: omul, pădurea și barda.

În apropierea localității s-a descoperit vatra unui sat din mileniul IV î. Hr. Pe locul fostei așezări s-a găsit un ac de aramă și ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două stațiuni de la sfârșitul mileniul II î.Hr. Tot aici s-au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. și a sec. VIII-XIV e.n.

Din documente mai aflăm câteva date, care menționează despre vânzarea și cumpărarea unor moșii. De exemplu, în 1644 era întărit lui Neniul Vornic o gloată, danie ce a primit Hrizea și soția lui Vambula (sora lui Ienachi Postelnic) două sate pe Botna – Ulmeni și Diaseni. Primii răzeși din Bardar au fost frații Tonu. În 1796 bărdărenii încep construcția unei biserici din lemn cu hramul Sf. Nicolae. În ea se păstrase cărți vechi religioase, icoane, vase din lemn. În 1879 a fost înălțată o biserică nouă din piatră.

Din cele mai vechi timpuri bărdărenii se ocupau cu agricultura, aproape toți țăranii erau analfabeți. Școala parohială bisericească a fost recunoscută abia în 1861. La 25 mai 1874 a fost deschisă o școală populară cu o singură clasă, iar peste 2 ani satul a avut o școală cu o clădire nouă. În această școală a învățat viitorul arhiereu-vicar Dionisie Erhan, plecat de tânăr la Mănăstirea Suruceni, pe care a condus-o mulți ani ca stareț.

În cel de-al II-lea război mondial în Armata Roșie au fost mobilizați peste 200 de bărdăreni, dintre care 86 de consăteni și-au pierdut viața în luptele grele ale războiului. Multe familii și persoane din sat au fost arestați în 1940 și deportați ca dușmani ai poporului.

La 1 iunie 1998 satul avea 1730 de gospodării, în care viețuiau peste 5623 de persoane.

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 

”Vinăria – Bardar” S.A[modificare | modificare sursă]

Vinaria din satul Bardar, deja din 1940 distilerie mică a devenit o mare companie de vin și coniac. În 1971, fabrica a devenit "Fabrica de vinuri experimentală din Bardar". A fost una dintre cele mai mari fabrici și cele mai rare fabrici experimentale în URSS.

Văzînd în preajma satului Bardar plantații mari de viță-de-vie, bine îngrijite, fabricantul de origine germană Miller, ajutat de inginerul Fișman, aduse de peste Carpați, din Transilvania, utilaj pentru axtragerea spirtului din poamă. Construi o mica întreprindere, la care angajă vreo duzină de oameni în frunte cu un administrator. Și în anul 1929 ei puse în vînzare primii decalitri de spirt.

În 1940 sovieticii au naționalizat fabrica de distilare și producere a spirtului, iar la retragere, în 1944, au pîngărit-o ca ”să nu cada averea în mîinile inamicului”. Totuși, peste un an, devenită proprietatea statului român, fabrica din Bardar, administrata de Sergiu Chendru, a fost pusă în funcțiune. Pe atunci purta denumirea ”Podgorie”, producea zilnic circa 40 dal.

După reocuparea Basarabiei de Armata Roșie in 1944, fabrica de spirt din Bardar a fost trecută în componența fabricii de vin din centrul raional Kotovsk( azi Hîncești ). Ultima era asigurată cu materie primă de la punctele de vin din 23 de sate. În acea perioadă suprafețele de vii roditoare depășeau în raion 4000 de hectare.

Cu timpul fabrica din Bardar se înzestră cu utilaj mai productiv, angajă noi specialiști și muncitori, apoi se separă de Hîncești, păstrînd în componența sa doar punctele de colectare a poamei din Bardar, Manoilești, Văsieni și Ulmu. Cantitatea crescu vertiginos; dacă în 1947 fusese colectate și prelucrate 649 tone de poamă, apoi n 1955 cifra depăși 3600 tone. În 1971 întreprinderea capătă statutul ”Fabrică experimentală de vinuri din Bardar”. Apoi a  fost întemeiat un laborator științific modern, condus de tehnologul D.M.Vîsocianski.

La prosperarea combinatului vinicol din Bardar au pus vîrtos umărul foștii directori Mihail Anfimkin(1951 – 1964), Larisa Diacova (1964 – 1987), Boris Duca (1987 – 1998), Ștefan Odagiu(1998 – 2001), actualul director Ion Plugaru.

În noiembrie 1994 fabrica vinicolă din Bardar se reorganizează în societate pe acțiuni, privatizată de către furnizorii de materie prima (50% gratuit), colectivului fabricii i-au revenit fara concurs 7%, acțiunile statului constituiau 43%, puse ulterior în vănzare. Astfel, SA ”Vinăria – Bardar” se transformase în întreprindereindustrială privată cu 4558 de acționari. La începutul anului 1998 pachetul de control trecu la investitori străini și întreprinderea își luă un nou avînt.

 ”Vinăria – Bardar” S.A. acupă un loc deosebit în ramura vinicolă a R. Moldova, avînd o gamă de produse: vinuri seci, demiseci, demidulci, de desert și tari ( tip Porto, Madeira ), calvados, brandy și divin (cognac). În rezultat divinul ”Cezar”  ( vîrsta 5 ani ) și brandy ”Botna” sunt considerate etalon printre băuturile alcoolice din categoriile respective. Divinul ”Marshal” (vîrsta 7 ani) espe primul divin de marcă și este atrăgător prin gustul său plin și un buchet armonio în care se îmbină aroma florilor viței de vie, căldura soarelui și a lemnului de stejar secular.

De o calitate deosebită sunt vinurile albe seci de calitate superioară mature ”Aligote”, ”Pinot”, ”Riesleng” și ”Sauvignion”, iar vinul cu denumirea de ”Aligote de Bardar”  a fost înalt menționat la concursul mondial de vinuri din Paris – ”Vinalies Internationales”, organizat de către Uniunea Oenologilor din Franța. În ultimii ani ”Vinăria – Bardar” s-a învrednicit cu 27 de medalii, inclusiv: de aur – 7, de argint – 15, de bronz – 5.

”Vinăria – Bardar”, situată între podgoriile bogate în vii, are o perspectivă de viitor. În prezent ocupa o suprafață de opt hectare, dotată cu tehnologie modernă și cadre de înaltă calificare. Producția ei a ieșit cu demnitate pe piața internațională.

Site-ul oficial - http://www.bardar.md/

Mini Zoo Bardar  [modificare | modificare sursă]

Un struț african de la menajeria din satul Bardar.

Situată la doi kilometri de vatra satului, gradina zoo din Bardar este una din cele mai mari din republică. Initial a fost deschisă ca o fermă de struți, după 15 ani, însă, proprietarii se pot lăuda cu o varietate impresionantă de specii de pasări si animale.

"Gradina zoologica se întinde pe un hectar si jumatate, in spatele ei crestem furajele pentru animale. Cei care vin le facem excursie, hranim impreuna animalele. Copii sunt incantați de plimbarile pe cai", spune administratoarea gradinii zoo.

Gradina zoo de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiștii moldoveni, dar și pentru cei din afară. Aici turiștii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, rățuște și șoimi.

Anul trecut, pe data de 18 aprilie, la zoo, o căpriță a dat naștere la doi ieduți de mărimea unor pisoi. Ieduții și mama lor fac parte din cea mai mică specie de capre din lume, care la naștere nu ating o greutate mai mare de un kilogram. Stăpânul menajeriei a achiziționat aceste capre plătind o mie de euro pentru o pereche. În această iarnă, o preocupare a celor de la fermă au fost purcelușii aduși pe lume de o scroafă Neagră Vietnameză, care a fost nevoită să rabde gerul de afară.

Igor Boljicov spune că există destui moldoveni care vor să aibă pe langă casă animale exotice. Intrarea pe teritoriul gradinei zoo de la Bardar costa 10 lei de persoană, iar pentru copii taxa este gratuita. Zi de zi această menajerie este vizitată de o mulțime de copiii din Chișinău și din alte părți ale țării, iar pe timp de vară, aici vin copii și din România și Rusia.

Site-ul oficial - http://www.zooclub.md/ro/

Împărația lalelelor[modificare | modificare sursă]

Cea mai mare plantație de lalele din Moldova se află în localitatea Bardar, raionul Ialoveni. Aceasta se întinde pe o suprafață de 40 de ari, unde în fiecare an, antreprenorul plantează in jur la un milion de bulbi de lalele.

Satul Bardar poate fi numit o mică Olanda, datorită acestei plantații de lalele.

El a putut să-și facă o celebră carieră științifică, dar a părăsit cercetările de laborator și a revenit la baștină să crească flori, patima lui din copilărie.Vasile Luchița, după ce i s-a înmînat la școala medie din Bardar atestatul de maturitate, a făcut doi ani studii la facultatea de electrofizica a Politehnicii din Chișinău, apoi trei ani a vărsat sudori la Institutul inginero-fiziochimiști din Moscova, pe care îl absolvește cu note excelente în anul olimpic 1980. A fost repartizat la Academia de Științe a Moldovei, unde 3 ani făcu cercetări profunde într-un laborator al Institutului de Fizică Aplicată. Dar perspectiva de savant nu-l încînta, se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau – Gheorge Luchița.

Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”.

Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița printre primii 42 de țărani au depus cereri să iasă din kolhoz. Li s-au dar parcele mici, risipite pe toate dealurile. Ei le-au schimbat, și-au adunat cotele împreună, creând în văgăuna de sub pădure un sector consolidat. Au cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație.  Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși.

-Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea.

Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi.

-Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică?!

Vasile calculează fiecare pas, fiecare mișcare. Și-a făcut o bogată biblioteca specializată. Cei doi copii ai săi, Gheorge și Maria, și-au luat un avânt încântător, vrednic de admirație. El își face doctorantura în California (SUA), ea e studenta în anul V la Paris.

Frații Vasile și Nicolae Luchița au case frumoase în sat, trăiesc alături, fără gard între ei, ca și la ferma de sub pădure. Dar în ambele curți predomină covîrșitor florile.

Bulbii sunt aduși din Olanda. Plantația de lalele datează din anii 2000, iar investiția antreprenorului se ridică la aproape patru milioane de lei. În anul 2013, Ministerul Agriculturii prin intermediul IFAD a finanțat construcția drumului de acces spre plantație.

Economie[modificare | modificare sursă]

În satul Bardar sunt înregistrați circa 224 de agenți economici. SRL”Bardar-Agro”și “AȚ-ZIM” gestionează, respectiv 489 și 216 ha. În ramura agriculturii sunt antrenați alți 45 de antreprenori. Sectorul industrial și comercial e prezentat de Întreprinderea mixta “Vinăria-Bardar”SA cu o mare fabrică de vin, SA”Romalina”, Întreprinderea de deservire tehnică(ÎDT)SA, SRL “Valir-Com”, “Zlobiu-Tărîm”, “Railean-Plus”,”Larisa Plugaru”, întreprinderile individuale “Ceconi-Luchița”(cu 4 unități comerciale), “Sicom”,”Eco-Cosmetic”, “Ion Sava”, “Tonu Aurelia” s.a.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Satul dispune de 2 mori și 2 brutării, 31 de magazine și baruri, o piața comercială, 2 stații de alimentare cu combustibil(“Lukoil-Moldova și “Petrom”). Populația beneficiază de oficiul poștal și o centrală telefonica pentru 1200 de abonați, activează Asociația de economii și împrumut “Bardar”. Covorul architectural al localității este împodobit de 2 biserici, Casa de cultură, Liceul Teoretic  “Aurel David”, grădinița de copii “Licurici”, grădinița de copii nr. 2, Centrul de sănătate, 3 biblioteci, un muzeu, 3 monumente ale gloriei militare, 2 stadioane, 2 parcuri. Predomină peste toate blocul  administrativ cu 3 etaje. 230 de fîntini si un sistem centralizat asigură populația cu apă potabilă. Drumurile locale depășesc 33 de km. E în deplină desfășurare construcția rețelei de gazificare, pîna astăzi sunt gazificate circa 1000 de gospodării. Peste 30% din gospodării beneficiază de un sistem de canalizare.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Originari din acest sat sunt: Aurel David - marele pictor cunoscut pentru arborele Eminescu și nu doar; Vasile Iovu - renumit naist din Moldova; Petru Vutcărău – regizor, actor, director artistic al Teatrului Național „Mihai Eminescu”; Andrei Sava - Compozitor; Mihai Toderașcu – talentat interpret și compozitor; Angela Gonta - reporter PRO TV Chisinau; Corina Tepes - interpretă de muzică ușoară; Nicolae Rosioru - Directorul ziarului Ora locală; Petru Macovei - Director Asociației Presei Independente; Monica Babuc - actualul ministru al Culturii al Republicii Moldova; Octavian Calmic - actualul Viceprim-ministru și Ministru al Economiei al Republicii Moldova.

Carte de vizită[modificare | modificare sursă]

Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții – spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul  Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul  apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani.

Satul Bardar și-a facut faima in lume prin persone celebre, cu minte luminoasă – doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan a urcat la rangul clerical de episcop. Sute de bărdăreni au îmbrațișat profesiile de pedagogi, medici, ingineri, agronomi, economist, juriști, agricultori cu mîini de aur.

Bardarul e o comunitate umana cu oameni gospodăroși, înțelepți și ospitalieri, care țin la obiceiurile strămoșești și privesc cu mîndrie în viitor.