Robert I al Franței
Robert I | |
Rege al Franciei de Vest | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 15 august 866 Angers, Franța |
Decedat | (56 de ani) Soissons, Franța |
Părinți | Robert cel Puternic Adelaide de Tours |
Frați și surori | Odo[*] Conrad II, Duke of Transjurane Burgundy[*] |
Căsătorit cu | Aelis Béatrice de Vermandois |
Copii | Emma a Franței Hildebranda a Franței Hugh cel Mare Richilda a Franței |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | Franceza veche[2] |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | rege al francilor (–)[1] |
Familie nobiliară | Robertieni[*] |
Rege al francilor | |
Domnie | 29 iunie 922 – 15 iunie 923 |
Încoronare | 29 iunie 922, Rheims |
Predecesor | Carol III |
Succesor | Raoul I |
Modifică date / text |
Robert I (n. , Angers, Franța – d. , Soissons, Hauts-de-France, Franța) a fost rege al Franciei occidentale (922–923). Înainte de a-i succeda fratelui său Odo ca rege a fost conte de Poitiers, marchiz de Neustria și Orléans și conte de Paris.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Robert s-a născut postum în 866 ca fiul cel mic al lui Robert cel Puternic și fratele lui Odo, care va deveni rege al Franciei de Vest în 888.[3] Francia de Vest a evoluat în timp în Franța;[4] sub Odo, capitala s-a fixat la Paris. Familia lui este cunoscută drept Robertieni.
Nu a pretins coroana Franciei de Vest decât după moartea fratelui său în 898; recunoscând supremația regelui carolingian, Carol al III-lea, el a fost confirmat în funcție, după care a continuat să apere nordul Franciei de atacurile nordicilor.
Pacea dintre rege și puternicul său vasal nu a fost grav perturbată până în anul 921. Domnia lui Carol și în special părtinirea lui pentru Hagano[5] a stârnit unele iritații; susținut de mai mulți clerici și de unii dintre cei mai importanți nobili franci, Robert a preluat controlul armatei, l-a condus pe Carol în Lorena și s-a auto-încoronat rege al Francilor (rex Francorum) la Rheims la 29 iunie 922. După ce a strâns o armată, Carol a pornit împotriva uzurpatorului și, la 15 iunie 923, într-o luptă sângeroasă în apropiere de Soissons, Robert a fost ucis, în conformitate cu o tradiție, în luptă singură cu rivalul său. Cu toate acestea, armata sa a câștigat bătălia și Carol a fost capturat.
Familie
[modificare | modificare sursă]Robert s-a căsătorit de două ori. Cu prima soție, Aelis, a avut două fiice. Fiecare din ele s-a căsătorit cu vasali puternici ai tatălui lor: Emma a Franței (894–935) cu Raoul, Duce de Burgundia iar Hildebranda (895–931) cu Herbert al II-lea de Vermandois. Cu a doua soție, Béatrice de Vermandois, fiica lui Herbert I de Vermandois, a avut un singur fiu, Hugh cel Mare, care a devenit dux Francorum și tatăl regelui Hugh Capet. Se poate să fi avut și alte fiice.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ La Préhistoire des Capétiens[*] , p. 39 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ IdRef, accesat în
- ^ Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Marburg, Germany: Verlag von J. A. Stargardt, 1984), Tafel 10
- ^ Colin Jones, The Cambridge Illustrated History of France (Cambridge: Cambridge University Press, 2005), p. 74
- ^ Favorit al regelui Carol al III-lea
|