Sari la conținut

Rebel fără cauză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rebel fără cauză
Rebel whithout a cause

afișul filmului
Titlu originarRebel Without a Cause
RegizorNicholas Ray
ScenaristStewart Stern
Irving Shulman
ProducătorDavid Weisbart
DistribuitorWarner Bros.
DistribuțieJames Dean
Natalie Wood
Sal Mineo
Filmat înLos Angeles
Santa Monica  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiLos Angeles  Modificați la Wikidata
NominalizăriPremiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar (Natalie Wood, )
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar (Sal Mineo[*]​, )
Premiul Oscar pentru cea mai bună poveste originală (Nicholas Ray, )  Modificați la Wikidata
Parte a serieiNational Film Registry[1]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rebel fără cauză (titlul original: în engleză Rebel Without a Cause) este un film dramatic, lansat în anul 1955, care are în centrul acțiunii sale un tânăr confuz, un rebel fără nici o cauză, Jim Stark (interpretat de James Dean). Regizorul Nicholas Ray aduce în lumină delincvența urbană din Statele Unite din perioada imediat postbelică și urmărește dificultățile emoționale și conflictele familiale ale unor adolescenți americani din clasa de mijloc.[2]

Lansat la scurt timp după moartea lui James Dean, Rebel Without a Cause a contribuit decisiv la transformarea actorului într-un simbol cultural al adolescenței și al nonconformismului. Filmul a primit trei nominalizări la Premiile Oscar: Sal Mineo pentru cel mai bun actor în rol secundar, Natalie Wood pentru cea mai bună actriță în rol secundar și Nicholas Ray pentru cea mai bună poveste cinematografică.[3][4]

În timp, filmul a devenit una dintre producțiile reprezentative ale cinematografiei americane a anilor 1950 și una dintre cele mai cunoscute reprezentări cinematografice ale conflictului dintre adolescenți și generația părinților.[5][6]

Rezumat

[modificare | modificare sursă]
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Jim Stark este un adolescent neînțeles din America anilor '50. Cu niște părinți care nu îi oferă îndrumarea de care are nevoie, profesori lipsiți de empatie și chiar amici de vârsta lui de care se simte trădat, el caută mereu situații-limită. Își găsește doi tovarăși de încredere în persoanele lui Judy și Plato cu care se aventurează într-o cursă nebună și riscantă cu mașinile. Se mută împreună, izolați de lume, într-o casă părăginită de pe dealurile Los Angelesului.[7]

Jim Stark este adus la secția de poliție după ce este găsit beat pe stradă. Acolo se află și alți doi adolescenți: Judy, care fugise de acasă după o ceartă cu tatăl ei, și John „Plato” Crawford, reținut după ce împușcase câțiva căței. În timpul discuției cu polițistul Ray Fremick, Jim își exprimă frustrarea față de familia sa. Părinții lui se ceartă frecvent, iar Jim este dezamăgit în special de tatăl său, Frank, pe care îl consideră incapabil să se impună și să ia decizii.

Familia Stark s-a mutat recent în Los Angeles, iar Jim începe cursurile la un nou liceu. În timpul unei vizite cu clasa la Observatorul Griffith, el o întâlnește din nou pe Judy și intră în conflict cu Buzz Gunderson, iubitul acesteia și liderul unui grup de adolescenți. După ce Jim refuză inițial provocările lui Buzz, acesta îl numește „laș”, insultă pe care Jim o suportă cu greu. Cei doi se luptă cu cuțitele, iar Buzz îl provoacă apoi la un joc periculos cunoscut drept „chicken run”.

În aceeași noapte, adolescenții se întâlnesc lângă o faleză. Jim și Buzz trebuie să conducă două automobile furate cu viteză spre marginea prăpastiei și să sară din ele în ultimul moment; cel care sare primul este considerat laș. Jim reușește să se arunce din mașină, însă mâneca jachetei lui Buzz se agață de mânerul portierei. Incapabil să iasă la timp, Buzz cade cu automobilul în prăpastie și moare.

Tulburat de cele întâmplate, Jim se întoarce acasă și le spune părinților că intenționează să meargă la poliție. Mama sa se teme însă de consecințe și propune ca familia să se mute din nou. Jim îi cere tatălui său să îl sprijine și să îi spună ce este corect să facă, dar reacția ezitantă a acestuia îi accentuează dezamăgirea. Furios, Jim pleacă de acasă și încearcă să îl contacteze pe polițistul Fremick.

Între timp, prietenii lui Buzz, temându-se că Jim ar putea povesti poliției despre cursa care a provocat moartea acestuia, încep să îl caute. Plato, care s-a atașat puternic de Jim și îl privește ca pe un prieten și un model, încearcă să îl avertizeze. Jim se întâlnește cu Judy, iar cei doi se refugiază împreună cu Plato într-un conac abandonat pe care Jim îl descoperise anterior.

Pentru o scurtă perioadă, cei trei își imaginează că formează propria familie, departe de părinții care nu îi înțeleg. Apropierea dintre Jim și Judy se transformă într-o relație romantică, în timp ce Plato devine tot mai neliniștit și se teme că va fi din nou abandonat. Când Jim și Judy se îndepărtează pentru a fi singuri, Plato adoarme, dar este găsit de prietenii lui Buzz. Speriat și urmărit, el scoate pistolul pe care îl luase din casa mamei sale și trage asupra unuia dintre ei.

Plato fuge apoi spre Observatorul Griffith, unde se baricadează. Poliția înconjoară clădirea, iar Jim și Judy ajung la fața locului. Dorind să îl salveze, Jim intră în observator și încearcă să îl convingă să se predea. Plato îi încredințează pistolul, iar Jim scoate pe ascuns gloanțele înainte de a i-l înapoia, sperând că astfel prietenul său nu mai reprezintă un pericol.

Jim reușește să îl convingă pe Plato să iasă din clădire, însă luminile și prezența polițiștilor îl sperie pe adolescent. Plato scoate pistolul, iar polițiștii, neștiind că arma este descărcată, îl împușcă mortal. Jim este devastat de moartea prietenului său și îi închide fermoarul jachetei pe care i-o împrumutase.

În urma tragediei, Frank Stark își consolează fiul și îi promite că va încerca să fie un tată mai puternic și mai prezent. Jim o prezintă apoi pe Judy părinților săi, iar cei doi adolescenți pleacă împreună, în timp ce familia Stark pare să facă primii pași spre reconciliere.

Distribuție

[modificare | modificare sursă]

Producție

[modificare | modificare sursă]

Proiectul a fost inițiat de regizorul Nicholas Ray, care era interesat de fenomenul delincvenței juvenile și de conflictele dintre adolescenți și părinții lor în societatea americană a anilor 1950. Titlul filmului a fost preluat de la cartea Rebel Without a Cause: The Hypnoanalysis of a Criminal Psychopath, publicată în 1944 de psihiatrul Robert M. Lindner, însă povestea filmului nu reprezintă o adaptare a acesteia. Warner Bros. deținea drepturile asupra titlului și încercase anterior să dezvolte un proiect cinematografic pornind de la cartea lui Lindner.

Ray a elaborat o poveste intitulată inițial The Blind Run, în care a introdus o serie de situații și personaje inspirate de preocupările contemporane privind comportamentul tinerilor. Scenariul final a fost scris de Stewart Stern, pornind de la povestea lui Ray. Scenaristul Irving Shulman a participat, de asemenea, la dezvoltarea materialului.

James Dean a fost ales pentru rolul lui Jim Stark după succesul obținut cu interpretarea din La est de Eden (1955). Personajul i-a oferit posibilitatea de a interpreta un adolescent vulnerabil și impulsiv, aflat într-un conflict permanent atât cu familia, cât și cu cei de aceeași vârstă. Rebel Without a Cause a devenit cel de-al doilea dintre cele trei filme în care Dean a avut un rol principal.

Pentru rolul lui Judy a fost aleasă Natalie Wood, care își începuse cariera ca actriță copil și încerca în acea perioadă să obțină roluri adulte mai complexe. Interpretarea sa din film avea să îi aducă o nominalizare la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar. Sal Mineo a fost distribuit în rolul lui John „Plato” Crawford, adolescentul singuratic care dezvoltă un puternic atașament față de Jim; și el a fost nominalizat la Oscar pentru interpretarea sa.

Filmările au avut loc în principal în Los Angeles. Printre cele mai cunoscute locații se numără Observatorul Griffith, folosit atât pentru secvențele vizitei școlare, cât și pentru confruntarea din finalul filmului. Apariția observatorului în unele dintre cele mai importante scene a contribuit ulterior la asocierea puternică a clădirii cu filmul.

Producția fusese concepută inițial ca un film alb-negru, însă Warner Bros. a decis în timpul realizării sale ca pelicula să fie filmată în culori, folosind procedeul WarnerColor și formatul panoramic CinemaScope. Schimbarea a reflectat încrederea tot mai mare a studioului în potențialul comercial al filmului și în popularitatea crescândă a lui James Dean.

Directorul de imagine Ernest Haller a folosit compoziția panoramică și culorile intense pentru a accentua stările emoționale ale personajelor. Jacheta roșie purtată de Jim Stark a devenit ulterior unul dintre elementele vizuale cele mai ușor recognoscibile asociate atât filmului, cât și imaginii publice a lui Dean.

James Dean a murit într-un accident de automobil la 30 septembrie 1955, cu mai puțin de o lună înainte de lansarea filmului. Rebel Without a Cause a fost astfel lansat postum și a contribuit semnificativ la consolidarea imaginii sale de simbol al adolescenței și al rebeliunii tinerei generații.[8]

Lansare

[modificare | modificare sursă]

Rebel fără cauză a avut premiera la New York în ultima săptămână a lunii octombrie 1955 și a fost lansat în Statele Unite de Warner Bros. la 29 octombrie 1955. Lansarea a avut loc la aproximativ o lună după moartea lui James Dean, care murise într-un accident de automobil la 30 septembrie 1955, la vârsta de 24 de ani.[9]

La momentul apariției, filmul a atras atenția criticilor atât prin tratarea conflictelor dintre adolescenți și părinți, cât și prin interpretarea lui Dean. Revista Variety a descris filmul drept o producție captivantă, plină de suspans și provocatoare, remarcând totodată asemănările tematice cu alte filme contemporane despre delincvența juvenilă, precum Blackboard Jungle.[10]

În 1990, Rebel Without a Cause a fost selectat pentru conservare în National Film Registry al Bibliotecii Congresului, registru destinat filmelor considerate importante din punct de vedere cultural, istoric sau estetic.[11]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ https://www.loc.gov/programs/national-film-preservation-board/film-registry/complete-national-film-registry-listing/. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ SA, Imedia Plus Group. „Rebel Without a Cause (1955)”. Cinemagia. Accesat în .
  3. ↑ Finstad, Suzanne (), Natasha: The Biography of Natalie Wood (în engleză), Crown, ISBN 978-0-307-42866-0, accesat în
  4. ↑ Higgins, Bill (). „How Natalie Wood Seduced Her Way Into 'Rebel Without a Cause'” (în engleză). The Hollywood Reporter. Accesat în .
  5. ↑ „Suite from Rebel Without a Cause” (în engleză). www.laphil.com. Accesat în .
  6. ↑ Bonu, Oana (). „Rebel fara cauza si James Dean, simbolul anilor '50 -” (în engleză). Accesat în .
  7. ↑ Schneider, Steven Jay (). 1001 de filme de văzut într-o viață. București: RAO. p. 320.
  8. ↑ jburkepmc (). „Rebel Without A Cause's Groundbreaking Score Comes Back To Life With The LA Phil” (în engleză). Golden Globes. Accesat în .
  9. ↑ „AFI|Catalog”. catalog.afi.com. Accesat în .
  10. ↑ „Critics' Corner - Rebel Without a Cause” (în engleză). Turner Classic Movies. Accesat în .
  11. ↑ „Complete National Film Registry Listing | Film Registry | National Film Preservation Board | Programs | Library of Congress”. Library of Congress, Washington, D.C. 20540 USA. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Rebel fără cauză la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rebel_fără_cauză&oldid=17969334