Sari la conținut

Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z"
Parte din Primul Război Mondial Modificați la Wikidata

Planul de campanie român din 1916
Informații generale
Perioadăaugust 1916
LocRegatul României
RezultatIntrarea României în Primul Război Mondial
Beligeranți
Regatul României Imperiul Rus Imperiul German
Imperiul Austro-Ungar
Regatul Bulgariei
Imperiul Otoman
Conducători
Ioan Culcer
Alexandru Averescu
Eremia Grigorescu
Mihail Aslan
Constantin Prezan
Alexei Brusilov
Andrei Zaioncikovski
Erich von Falkenhayn
August von Mackensen
Arthur Arz von Straussenburg
Nicola Jekov
Efective
1916:[1]:p. 254
România 658,088[2]:p. 58
50,000
1917:[3][necesită sursă mai bună]
România 400,000
1,000,000
Imperiul GermanAustro-Ungaria 750,000[1]:p. 254
Bulgaria 143,049 (1916)[4]:p. 792
Imperiul Otoman 20,000 (1916)[4]:p. 283
Pierderi
România România: 535,706+ toate cauzele[5]
Rusia: ?
Imperiul German Germania: 47.000+ morți și răniți
Austro-Ungaria: ?
Bulgaria: ?

Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z" a reprezentat documentul de planificare politico-militară pentru desfășurarea acțiunilor militare ale Armatei României, după intrarea în război de partea Antantei, în anul 1916. Planul stabilea obiectivul general al războiului, modul de acțiune și de alocare a forțelor militare pentru îndeplinirea acestuia. Planul a fost întocmit de Secția Operații a Marelui Stat Major, condusă de colonelul Ion Rășcanu, fiind aprobat de șeful Statului Major General, generalul Vasile Zottu, la începutul lunii august 1916.

Cadrul general

[modificare | modificare sursă]

Planul prevede desfășurarea de către Armata Românei de operații militare pe două fronturi astfel: o ofensivă strategică în Transilvania, pe frontul de nord și nord-vest și defensiva strategică pe frontul de sud. Premisele fundamentale pe care s-a întemeiat această decizie au fost că: printr-o ofensivă viguroasă armata română va respinge forțele austro-ungare din Transilvania, înainte ca Puterile Centrale să poată aduce pe acest front efective noi, precum și că trupele germano-bulgare de la sud de Dunăre nu aveau capacitatea de a duce o operație militară de anvergură, care să pună în pericol acțiunile de pe frontul din Transilvania.[6]:pp 763-764

Planul de campanie pentru anul 1916, „Ipoteza Z” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro‑ungară”.[2]:p. 97

Situația inamicului

[modificare | modificare sursă]

Execuția misiunii

[modificare | modificare sursă]

Gruparea forțelor

[modificare | modificare sursă]

În conformitate cu prevederile acestui plan, în momentul declarării mobilizării se înființau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 și Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armată existente. Forțele angajate au fost următoarele: 576.408 militari în unitățile combatante din care 420.324 pe frontul din Transilvania (Armatele 1,2 și de Nord), 140.543 militari pe frontul de sud (Armata 3) și 51.165 militari (Corpul 5 Armată și artileria grea) rezerva la dispoziția Marelui Cartier General. Acestora li se adăugau alți 257.193 de militari în partea sedentară.[7]:p.50

Acțiunile forțelor de pe frontul de nord și nord-vest

[modificare | modificare sursă]

Pe frontul din Transilvania acțiunile militare ofensive urmau să se desfășoare în trei etape și erau prevăzute să dureze 30 de zile de la începerea mobilizării, moment în care forțele române trebuiau să atingă aliniamentul Ciucea-Caransebeș în vederea angajării unei bătălii generale cu inamicul.[7]:p.51

Acoperirea frontierei și executarea concentrării forțelor

[modificare | modificare sursă]

Acțiuni ulterioare în Transilvania

[modificare | modificare sursă]

Acțiunile forțelor de pe frontul de sud

[modificare | modificare sursă]

Conducerea acțiunilor militare

[modificare | modificare sursă]

Punerea în practică

[modificare | modificare sursă]

Un element care a impietat puternic punerea în execuție a acestui plan a fost faptul că formarea celor patru comandamente de armată s‑a făcut după declanșarea mobilizării și nu înaintea ei, așa cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând comanda asupra forțelor subordonate și controlul operațiilor aflate în curs de desfășurare simultan cu propria lor constituire.

Excepția a reprezentat-o Armata de Nord unde generalul Prezan, a fost singurul comandant de corp de armată rămas la comanda armatelor. Acesta este și unul din factorii majori care au contribuit la modul organizat și disciplinat în care au fost conduse și desfășurate acțiunile militare ale Armatei de Nord, față de ezitările și improvizațiile care s-au manifestat în cazul operațiilor desfășurate de restul armatei române.[8]:p. 240

  1. ^ a b William C. King, King's Complete History of the World War: 1914-1918, History Associates, Springfield, Massachusetts, 1922
  2. ^ a b România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  3. ^ The Romanian Front - 1917, accesat la 12 august 2014
  4. ^ a b Министерство на войната, Щаб на войската, Българската армия в Световната война 1915 - 1918, Vol. VIII, Държавна печатница, Sofia, 1939 (Ministerul de Război, Armata Bulgariei în Războiul Mondial - 1915-1918, în limba bulgară)
  5. ^ WWI Casualty and Death Tables Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 12 august 2014
  6. ^ ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  7. ^ a b ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  8. ^ Petre Otu, 150 de ani de la nașterea mareșalului Constantin Prezan, în revista „Studii și Comunicări” a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române, vol. IV, 2011

ro Limba română

  • Averescu, Alexandru, Notițe zilnice din războiu (1916-1918), Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, București, 1935
  • Bărbulescu, Mihai; Deletant, Dennis; Hitchins, Keith; Papacostea, Șerban; Teodor, Pompiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998
  • Hitchins, Keith, România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2013
  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

en Limba engleză

  • Torrey, Glenn E., Romania's Entry into the First World War: The Problem of Strategy, în „The Emporia State Research Studies”, Volume XXVI, Spring, 1978, Number 4, Emporia State University, Kansas
  • Torrey, Glenn E., „The Rumanian Campaign of 1916: Its Impact on the Belligerents”, în Slavic Review, Vol. 39, No. 1 (Mar., 1980)

fr Limba franceză

Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Primul Război Mondial

Legături externe

[modificare | modificare sursă]