Biserica Coconilor
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Suceava, cunoscută și sub denumirile de Biserica Coconilor, Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie.
Biserica Coconilor din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-A-05483.[1]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cercetări arheologice[modificare | modificare sursă]
Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că pe locul bisericii actuale a existat alt lăcaș de cult care datează cu siguranță din perioada domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Urmele bisericii din secolul al XV-lea au fost identificate prin săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii actuale. În biserică se află o piatră pentru păstrat jarul, care are scris cu litere slavone anul 1481. Pe baza acestei descoperiri, arheologii au presupus că reparațiile bisericii au fost efectuate după 1476, când orașul Suceava a ars în urma incendierii lui de către armata turcă condusă de sultanul Mahomed al II-lea.
Între anii 1987-1989 au fost întreprinse cercetări arheologice și în curtea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”. La circa 6 m spre sud de aceasta, a fost dezvelit un edificiu de piatră cu lungimea de 11,75 m și lățimea de circa 4,50 m, situat în afara Curții Domnești. Clădirea cu beci a fost datată „la sfârșitul secolului al XIV-lea (și cel mai târziu în primii ani ai secolului următor)”, fiind funcțională până în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Cele mai vechi descoperiri arheologice certifică existența unui cimitir și, implicit a Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, în prima jumătate a secolului al XV-lea. În curtea bisericii a fost descoperit, cu ocazia săpării unui șanț, la 0,60 m, un mormânt în care a fost găsită o monedă din aur. Este vorba de o imitație genoveză, din insula Chios, a unui ducat venețian, bătut în numele dogelui Tommaso di Campofregoso (1415-1443). Prezența acestui mormânt, datat în prima jumătate a secolului al XV-lea, pare să indice existența aici a unui cimitir și implicit a unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea.
Biserica actuală[modificare | modificare sursă]
Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: "Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate.[2]
Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. [3] El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. [4]
Arhitectura bisericii[modificare | modificare sursă]
Biserica este de dimensiuni mici, înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602).[5] Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort.
În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru contraforturi și un rând de ocnițe la partea superioară.[2]
Decorația bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, în perioada de dezvoltare sub influența artei muntenești:[5]
- brâul în "dinți de ferăstrău" de origine munteană înconjoară biserica, separând firidele de la partea inferioară a fațadei de rândul de ocnițe din registrul superior;
- arcaturi oarbe, în acoladă, pe aproape tot perimetrul bisericii (ca la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani - 1639).
Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului [6], stil asemănător cu cel de la Biserica Mănăstirii Pângărați (1642).
În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Biserica -
Biserica -
Biserica și turnul clopotniță -
Biserica și turnul clopotniță -
Turnul clopotniță -
Portalul de intrare în biserică -
Pisania -
Biserica -
Biserica -
Casa parohială aflată în curtea bisericii
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
- ^ a b Mitropolia Moldovei și Sucevei - "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974), p. 300
- ^ Nicolae Stoicescu - "Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova" (Direcția Patrimoniului Cultural Național, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, București, 1974), p. 809
- ^ *** - "Restaurarea bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Suceava", în "Junimea literară", 1924, p. 278.
- ^ a b Mihai Iacobescu (coord.) - "Suceava. Ghid turistic al județului" (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 87
- ^ I. Constantinescu - "România de la A la Z. Dicționar turistic" (Ed. Stadion, București, 1970), p. 353
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- *** - "Restaurarea bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Suceava", în "Junimea literară", 1924, p. 278.
- I. Constantinescu - "România de la A la Z. Dicționar turistic" (Ed. Stadion, București, 1970), p. 353
- Mihai Iacobescu (coord.) - "Suceava. Ghid turistic al județului" (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 87
- Mitropolia Moldovei și Sucevei - "Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974), p. 300
- Pr. prof. Ioan Zugrav - "Note cu privire la data zidirii bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Suceava", în "Mitropolia Moldovei și Sucevei", 1967, nr. 7-8, p. 544-545.
- Ion Mareș, "Biserica nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul din Suceava", Suceava (sub tipar).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Biserica Domnițelor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biserica Coconilor pe DescoperaRomania.eu[nefuncțională]
- Biserica Beizadelelor din Suceava - o notă aparte în peisajul arhitecturii moldovenești[nefuncțională], 16 martie 2008, Diac. Conf. Dr. Vasile Demciuc, Ziarul Lumina
