Alexandru Husar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alexandru Husar
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata

Alexandru Husar (n. 26 aprilie 1920, Ilva-Mare, județul Bistrița-Năsăud - d. 17 mai 2009, Iași) a fost un filosof și cercetător al istoriei civilizației din Transilvania.

Studii[modificare | modificare sursă]

După absolvirea Liceului Grăniceresc din Năsăud s-a înscris la Facultatea de Filozofie și Litere din București, unde a studiat filozofia, obținând licența în estetică și critică literară în anul 1945. Devine doctor în filozofie în 1973.

Activitatea[modificare | modificare sursă]

În perioada 1945-1950 funcționează ca profesor de limba română și filozofie la Liceul din Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din același oraș. A ocupat funcția de director al Muzeului Grăniceresc Năsăudean. Din 1951 lucrează în învățământul universitar, fiind numit asistent la catedra de filozofie, iar apoi la cea de istorie, a Universității „Victor Babeș” din Cluj. În 1959 se transferă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde cunoaște toate treptele ierarhice ale învățământului superior ajungând în 1976 conducătorul catedrei de literatură universală. Între anii 1975-1976 este numit profesor asociat la Universitatea de Stat „San Marcos” din Lima (Peru), unde predă cursuri de limbă, literatură și istorie românească. Tot acolo, se face cunoscut în presa peruană cu diferite articole despre arta sculpturală a lui Constantin Brâncuși. În colaborarea cu prof. univ. Dora Bazan - de la catedra de romanistică ale aceleași universități - traduce în limba spaniolă poeziile lui Lucian Blaga.

Distincții[modificare | modificare sursă]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • „Dincolo de ruine” (Cetăți medievale) – Ed. Tineretului, 1980, București, 203 p.
  • „Întoarcerea la literatură” (Printre clasici) – Ed. Junimea, 1978, Iași, 200 p.
  • „Ars Longa” (Probleme fundamentale ale artei) - Ed. Univers, 1980, Buc., 336 p.
  • „Metapoetica: Prolegomene” – Ed. Univers, 1983, București, 399 p.
  • „Izvoarele artei: Ad fontes” – Ed. Meridiane, 1988, București, 336 p.
  • „Irenicon” (Versuri) – Ed. Dacia, 1990, Cluj-Napoca, 92p.
  • „Ideea europeană: (istorie, cultură, civilizație)” – Ed. Institutului European pentru Cooperare Cultural Științifică, 1993, Iași & Ed. Hyperion, 1993, Chișinău, 392 p.
  • „Lecțiile istoriei: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1993, Iași, 128 p.
  • „Anti-Gog” (Replică la Gog de Giovanni Papini) – Ed. Agora, 1996, Iași, 315 p.
  • „Periplu prin memorie: (O, tempora!)” – Ed. Institutului European, 1998, Iași, 264 p.
  • „Cetăți de pe Nistru” – în colaborare cu Gh. Gomța și S. Chicu, Asociația culturală „Grai și suflet”, Cultura națională „Limba română”, 1998, Iași, 212 p.
  • „Miorița” (De al motiv la mit), – Ed. Universității „Al. I. Cuza”, 1999, Iași, 252 p.
  • „Întoarcerea la literatură” (Aplicații) – Ed. Spiru Haret, 2000, Iași, 260 p.
  • „Poeme de odinioară” – Ed. Augusta, 2000, Timișoara, 160 p.
  • „Pro Eminescu” – Ed. Junimea, 2001, Iași, 298 p.
  • „Tradiții naționale: (în estetică și filosofia artei)” – Ed. Cronica, 2001, Iași, 360 p.
  • „Vremea de apoi”, Ed. Alfa, 2004, Iași, 166 p

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]