Iosif Jumanca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Iosif Jumanca
Monument - Iosif Jumanca - Alba Iulia.png
Iosif Jumanca, om politic român
Date personale
Născut23 decembrie 1893
satul Folea, comuna Voiteg, județul Timiș
Decedat26 iunie 1949
închisoarea Jilava
CetățenieFlag of Romania (1948-1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician


Iosif Jumanca (n. 23 decembrie 1893, satul Folea, comuna Voiteg, județul Timiș - d. 26 iunie 1949, închisoarea Jilava) a fost un om politic român, membru al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Național Român Central (1918) și al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), deputat în Parlamentul României.

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Iosif Jumanca a jucat un rol important la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. În numele socialiștilor români a susținut de la tribuna Adunării Naționale de la Alba Iulia un discurs militant pe unirea provinciilor românești la 1 decembrie 1918. La insistențele sale și a celorlalți social-democrați, în Proclamația de Unire de la Alba Iulia s-a hotărât introducerea votului universal și acordarea mai multor drepturi pentru muncitorii industriali.


În fața celor 1228 de delegați, întruniți în 1918 în sala mare a Cercului Militar din Alba Iulia (astăzi, Sala Unirii), Iosif Jumanca a afirmat clar că social-democrații români sunt adepți ai dreptății sociale, dar în primul rând își doresc un stat național întregit, după realizarea căruia, vor urmări și reforme democratice largi. [1] La Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, la care au fost prezenți 150 de delegați socialiști care s-au pronunțat pentru unirea Transilvaniei cu România, a luat cuvântul și Iosif Jumanca, care a arătat că social-democrații sprijină Unirea, precizând: „Social-democrația nu-i identică cu lipsa simțului național. Noi nu zicem ubi bene ibi patria, dimpotrivă, zicem că, acolo unde ți-e patria, acolo trebuie să-ți cauți de ea”. Reprezentanții social-democraților transilvăneni au intrat și în Marele Sfat Național, constituit la 1 decembrie 1918, și au făcut parte din Consiliul Dirigent (până la 4 august 1919, la Resortul social, Ioan Flueraș, iar la Resortul industriei, Iosif Jumanca). [2]

Alături de Ion Flueraș, Iosif Jumanca a participat în calitate de delegat al României la Conferința de Pace de la Paris din 1919, exprimând poziția și argumentelor socialiștilor pentru recunoașterea unirii Transilvaniei cu România. În deceniile următoare a fost ales senator și deputat în Parlamentul României. A luptat constant pentru interesele și îmbunătățirea situației muncitorimii și a claselor sociale defavorizate.[3]


Iosif Jumanca, care a ajuns deputat la București din partea Partidului Social Democrat, susținea în Parlament necesitatea ca liberalii să-și înfăptuiască programul lor de refacere economică a României cât mai grabnic, astfel ca, pe baza revigorării vistieriei țării, să poată fi puse în practică și programele de protecție socială preconizate de social-democrați.[4]

În 1921 s-a pronunțat împotriva aderării Partidului Socialist Român la Internaționala a III-a.

După Congresul din 10 martie 1946, PSD-ul condus de Lothar Rădăceanu și Ștefan Voitec a trecut la o campanie de excludere a membrilor partidului care își manifestau acum deziluzia și împotrivirea față de cele petrecute în partidul său după 23 august 1944. Printre cei excluși s-a aflat și Iosif Jumanca.[5]

În ultima parte a vieții a locuit cu familia la adresa Str. Dimitrie Marinescu nr. 7, sector 2, București (cartierul Vatra Luminoasă).


A fost arestat de autoritățile comuniste în 1949 și condamnat la 1 an și 2 luni pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinei sociale”. Din cauza terorii pe care a îndurat-o în închisoare, a fost obsedat de gândul sinuciderii. Conform documentelor istorice a decedat la penitenciarul Văcărești, pe 26 martie 1950.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.dacoromania.go.ro/nr01/propaganda.htm
  2. ^ http://www.fisd.ro/PDF/110ani.pdf
  3. ^ „Centenar Romania”. 
  4. ^ http://www.clipa.com/pagpolitica661.htm
  5. ^ http://www.psd-ctp.ro/constantin.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]