Demetriu Radu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Demetriu Radu
Demetriu Radu.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Rădești, România Modificați la Wikidata
Decedat (59 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație preot catolic[*] Modificați la Wikidata
Afiliere religioasă român-unit cu Roma, greco-catolic
Funcția episcopală
Sediul Oradea
Titlul Episcop de Oradea Mare
Perioada 1903 - 1920
Predecesor Mihail Pavel
Succesor Valeriu Traian Frențiu
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală 9 mai 1897, Blaj
Episcop consacrator Victor Mihaly de Apșa
Titluri precedente Episcop de Lugoj (1897 - 1903)
Alte funcții Preot paroh la București (1886-1897)

Demetriu Radu (n. 26 octombrie 1861, Uifalău, azi Rădești, Alba - d. 8 decembrie 1920, București) a fost între 1897 - 1903 episcop greco-catolic de Lugoj, iar în perioada 1903 - 1920 episcop greco-catolic de Oradea Mare.

Originile și studiile[modificare | modificare sursă]

Demetriu Radu s-a născut din părinți țărani la Uifalau, aflată pe atunci în comitatul Alba Inferioară (vezi Uifolo pe harta aferentă articolului despre comitat, la sud de Aiud).

Și-a făcut studiile la franciscani în Aiud și liceul la Blaj. În 1879 a fost trimis la Roma, la Institutul Sfântul Atanasiu și la Colegiul de Propaganda Fide. La Roma a studiat timp de 6 ani, la sfârșitul cărora a obținut titlul de doctor în teologie.

În clerul greco-catolic[modificare | modificare sursă]

În anul 1885 a fost hirotonit preot la Roma. După hirotonire a plecat la București în calitate de paroh al românilor greco-catolici de acolo. La București a fost numit de către arhiepiscopul romano-catolic Paul Iosif Palma în funcția de profesor la Seminarul Teologic de la Cioplea, iar apoi director al Seminarului Arhiepiscopal de la București, care fusese de curând creat, precum și econom general.

În două rânduri, fiind bine cunoscut și apreciat de către cercurile conducătoare ale Regatului României, a fost trimis de primul ministru de atunci Ion C. Brătianu și de Regele Carol I, la Vatican, în scopul aplanării unor divergențe apărute în legăturile Regatul Român și Sfântul Scaun.

Episcop greco-catolic de Lugoj (1897-1903)[modificare | modificare sursă]

La 9 mai 1897 a fost hirotonit episcop de arhiepiscopul Victor Mihaly de Apșa, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj. În perioada 1897-1903, Demetriu Radu a fost episcop de Lugoj, când a avut o deosebită grijă față de studenți.

În anul 1901 episcopul Demetriu Radu a dispus și sprijinit restaurarea Mănăstirea Prislop, din actualul județ Hunedoara, devenită loc de pelerinaj pentru credincioși.

Episcop greco-catolic de Oradea Mare (1903-1920)[modificare | modificare sursă]

Episcopul Radu împreună cu sătenii din localitatea natală, 1903

La Oradea a reconstruit, în 1905, palatul episcopal, după proiectele arhitectului C. Rimanoczy junior, a refăcut domeniul de la Beiuș, casa de la Holod și reședința de la Stâna de Vale.

Cu o importantă sumă de bani (100.000 de coroane), episcopul Demetriu Radu a contribuit la construirea Bisericii Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909.

În anul 1910 a zidit Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt din satul natal, Rădești.

În 1912 s-a deplasat la Roma pentru a interveni la revizuirea bullei papale privitoare la înființarea Episcopiei Maghiare Greco-Catolice de Hajdúdorog.

În anul 1914 a început construcția Academiei Teologice de la Oradea, dar Primul Război Mondial, declanșat în acel an, l-a împiedicat să-și ducă până la capăt planul.

A refuzat să se facă purtătorul de cuvânt al prim-ministrului maghiar István Tisza între români, spre deosebire de alți clerici care au sprijinit autoritățile austro-ungare.

A prezidat, împreună cu Ioan Papp, episcop ortodox de Arad, și cu Gheorghe Pop de Băsești, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În calitate de decan al episcopatului român unit, l-a îmbrățișat pe generalul român Nicolescu, sosit la Blaj în fruntea Armatei Române. La 23 mai 1919 i-a găzduit, în Palatul Episcopal de la Oradea pe regele Ferdinand și regina Maria.

La 1 ianuarie 1920 a participat la consacrarea arhiepiscopului mitropolit Vasile Suciu cu paliul arhiepiscopal.

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

A murit la 8 decembrie 1920 în atentatul cu bombă din Senatul României, atentat pus la cale de Max Goldstein și de complicii acestuia, Saul Osias și Leon Lichtblau. În afară de episcopul Demetriu Radu, ca urmare a atentatului au murit și ministrul justiției, Dimitrie Greceanu, și senatorul Spirea Gheorghiu, aceștia din urmă decedând în spital.

Episcopului Demetriu Radu i s-au făcut „funeralii naționale ca unui martir național”.[1] A fost înmormântat în biserica ctitorită de el în localitatea natală.

Biserica din Rădești, una din ctitoriile episcopului Demetriu Radu

Aprecirea contemporanilor[modificare | modificare sursă]

În anii 1920, prin unirea satelor Uifalau si Tampahaza s-a constituit satul Rădești, în amintirea și pentru cinstirea episcopului Demetriu Radu care a ctitorit si biserica din centrul noului sat astfel format.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noatre, Casa de Editură "Viața Creștină", Cluj-Napoca, 1994, p. 289.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noatre, Casa de Editură "Viața Creștină", Cluj-Napoca, 1994, pp. 288 – 289;
  • Dicționar enciclopedic, vol. VI, R-Ș, Editura enciclopedică, 2006.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Episcopul Demetriu Radu: Espicop al Diecezei Oradea, 1903 - 1920, asasinat în Senatul Romaniei ; viața și opera martirului, Vasile Marcu, Editura Eikon, 2005


Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi Majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi Auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu-Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop Auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu
Episcop Auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău