Lăpușna, Hîncești
Lăpușna | |||
— Sat-reședință — | |||
| |||
Satul pe harta Republicii Moldova | |||
Satul pe harta raionului Hîncești | |||
Coordonate: 46°53′N 28°25′E / 46.88°N 28.41°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Republica Moldova | ||
Raion | Hîncești | ||
Comună | Lăpușna | ||
Atestare | 1429 | ||
Suprafață | |||
- Total | 16,43 km² | ||
Altitudine | 113 m.d.m. | ||
Populație (2004)[necesită citare] | |||
- Total | 5.640 locuitori | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | MD-3431[1] | ||
Prefix telefonic | 269 | ||
Prezență online | |||
Modifică date / text |
Lăpușna este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova. Este o localitate străveche situată în valea râului omonim, afluent de stînga al Prutului la 18 km nord-vest de Hîncești și la 54 km sud-vest de Chișinău. În secolele XVI-XVIII a fost reședința Ținutului Lăpușnei.[2]
Între Lăpușna și Mereșeni este amplasată Pădurea din Hîncești, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[3]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Investigațiile de ordin arheologic demonstrează că pe locul Lăpușnei și al satului Rusca se găseau locuințe și așezări omenești începînd cu epoca bronzului (mileniul II î.Hr.). Tot pe teritoriul localității Lăpușna și al satelor Rusca și Anini au fost descoperite numeroase așezări necropole ce țin de cultura autohtonilor geți (sec. IV și III î.Hr.).
Pentru anii 1430-1431 există un act domnesc în care se vorbește despre râul Lăpușna și mai multe sate așezate pe acest râu. Numele „Lăpușna” este cunoscut din documente începând cu primele decenii ale sec. al XV-lea, el denumind mai multe realități topografice: râul Lăpușna (10 aprilie 1439), târgul Lăpușna (25 aprilie 1454) și ținutul Lăpușna (10 aprilie 1439).
Lăpușna a existat ca târg și pe parcursul sec. al XIV-lea, însă documentele îl atestă începând cu prima jumătate a secolul al XV-lea. Un hrisov de la 25 august 1454 atestă că Petru Aron întărește Mănăstirii Moldovița privilegiul de scutire de orice vamă trei care ale mănăstirii, care umblau prin țară „după cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți”, pentru care să nu se plătească vamă „nici în Târgul Frumos, nici în târgul Ieșilor și nici în Lăpușna”. La 29 iunie 1456, același domn acordă negustorilor lipoveni privilegiu ca să plătească la Lăpușna numai 30 de groși pentru 12 cântare de mărfuri duse spre ținutul tătarilor și, de asemenea, să plătească la Lăpușna vama Cetății Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel târg.
În data de 8 noiembrie 1819, protopopul Ioan Dumitriu sfințește biserica Sf. Voievozi din sat, a cărei zidire fusese aprobată în ianuarie 1814.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a satului Lăpușna conform recensământului populației din 2004[4]:
Grup etnic | Populație | % Procentaj |
---|---|---|
Moldoveni | 5.558 | 98,55% |
Români | 29 | 0,51% |
Ruși | 20 | 0,35% |
Ucraineni | 15 | 0,27% |
Alții | 18 | |
Total | 5.640 |
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitate, monument ocrotit de stat.
-
Imagine a lăcașului cu o dată necunoscută (probabil perioada interbelică).
-
Biserica în restaurare, după un incendiu (iunie 2013).
-
Interiorul afectat de incendiu.
- Peisaj adiacent localității
Personalități[modificare | modificare sursă]
Născuți în Lăpușna[modificare | modificare sursă]
- Alexandru Lăpușneanu (1499–1568), domnitor al Moldovei.
- Aba Gohberg (1920–1996), om de știință sovietic moldovean în domeniul viticulturii.
- Elena Postică (n. 1954), istoric moldovean.
- Vlad Filat (n. 1969), prim-ministru al Republicii Moldova.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ^ Lungu, V. Ținuturile Moldovei pana la 1711 și administrarea lor. Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185
|