Sărata-Galbenă, Hîncești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sărata (dezambiguizare).
Sărata-Galbenă
—  Sat-reședință  —
Vederea a satului, anii '70.
Vederea a satului, anii '70.
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Sărata-Galbenă se află în Hîncești
Sărata-Galbenă
Sărata-Galbenă
Sărata-Galbenă (Hîncești)
Satul pe harta Republicii Moldova
Sărata-Galbenă se află în Hîncești
Sărata-Galbenă
Sărata-Galbenă
Sărata-Galbenă (Hîncești)
Satul pe harta raionului Hîncești
Coordonate: Coordonate: 46°44′19″N 28°31′9″E / 46.73861°N 28.51917°E / 46.73861; 28.5191746°44′19″N 28°31′9″E / 46.73861°N 28.51917°E / 46.73861; 28.51917

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Hîncești
Comună Comuna Sărata-Galbenă, Hîncești
Prima atestare 1609

Guvernare
 - Primar Mihail Lozovoi (PD, 2016)

Altitudine 86 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total 4790 locuitori

Cod poștal 3446

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sărata-Galbenă este un sat-reședință de comună din raionul Hîncești, Republica Moldova. Comuna este situată în centrul Republicii Moldova la o distanta de 65 km de capitala Moldovei Chișinău, la 16 km de centrul raional Hîncești, la 50 km de Gara Feroviară Iargara, la 75 km de frontiera cu România, postul vamal Leușeni. Sărata-Galbenă se învecinează: la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni, la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui și la Sud-Vest cu satul Orac.

Satul Sărata-Galbenă are o așezare pitorească, este cuprins de două dealuri Rosculeasa si Ciobanca. În centrul satului este situat iazul care divizează satul in două părți: partea rusă și partea moldovenească, unde locuiește populația celor sapte minorități naționale, care trăiesc în bună înțelegere.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a satului Sărata-Galbenă o găsim în cartea domnească de-a lui Alexandru cel Bun (1400-1432), de la 1 mai 1406.[1] Din acest uric aflăm, că domnul Țării Moldovei dăruiește boierului Vlad Dolhici seliștea de peste Prut, numită Fântâna Veprovei/Fântâna Porcului (vepri în limba slavă înseamnă mistreț, porc), deasupra râulețului Sărata.

Mai târziu, în uricul lui Ștefan cel Tânăr voievod (1517-1527) este menționat că urmașilor lui Vlad Dolhici, în persoana lui Sima Dușăscul, li se întărește satul Ivereni de peste Prut, " la obârșâe Saratii", în baza "a lor drept uric..." pe care moșul lor l-a avut de la Alexandru voievod.[2]

Următorul document despre satul de pe râul Sărata, ținutul Lăpușna, este uricul lui Constantin Movilă (1607-1611) de la 16 august 1609, dar aici satul are un nou nume - Ruorești/Răurești.[3]

În secolul XVIII localitatea a fost pângărită adesea de tătari, deoarece pe dealul dintre Sărata-Galbenă și satul Caracui trecea "hotarul lui Halil-pașa". În 1817 satul este atestat cu numele de Sărata, ce făcea parte din ocolul Hotărniceni, ținutul Codru, așeuat de-a lungul râușorului Sărata și aparține moșierului Vasile Iamandi.[4]

Imagine din satul anilor '80

La recensământul din 1858 satul are de acum numele de Sărata Golbani, numărul locuitorilor este impunător de mare - 1268 de oameni; satul era divizat în partea de sus și partea de jos, având stăpân pe Constantin Anastasii Zoti.[5]

Pentru prima dată denumirea actuală a satului o întâlnim în Dicționarul geografic al Basarabiei, autor Zamfir Arbore, publicat în 1904. De aici aflăm că satul se numea Sărata-Galbenă sau Slobozia și avea o populație de 2900 de suflete.[6]

Începând, însă, cu anul 1915, toponimul Sărata-Galbenă nu s-a mai schimbat și a rămas până în zilele noastre.

Conform Legii privind organizarea administrattiv teritoriala a R.M. nr.292 XIV din 19.02.1999 satul Sărata-Galbenă a fost transformat în comuna Sărata-Galbenă, în componența căreea intră 5 sate: Sărata-Galbenă, Brătianovca, Cărpineanca, Coroliovca și Valea Florii. cu o populatie totală de 6100 locuitori.

Populația[modificare | modificare sursă]

Conform datelor de la recensământul din anul 2004, în satul Sărata Galbenă locuiesc 4790 locuitori (2371 bărbați, 2419 femei).

Componența etnică a satului:

Naționalitate Locuitori Procente
moldoveni/români 3.546 74,03
ucraineni 1.169 24,41
ruși 36 0,75
țigani 19 0,40
bulgari 10 0,21
alții 10
Total: 4.790 100%

Economia[modificare | modificare sursă]

După desființarea Uniunii Sovietice sistemul de muncă colectivă (Colhoz) a fost distrus. În satul Sărata Galbenă a fost păstrat sistemul de muncă colectivă datorită președintelui de colhoz și deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova, Iacob Negru.

Împrejurimile Săratei[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Catalog de documente din Arhivele statului, Iași, Moldova, vol.I (1398-1595), București, 1989, doc. 1o, pag. 24-25.
  2. ^ Documente privind istoria României, veacul XVI, A. Moldova, vol.I (1501-1550), București, 1953, pag. 220-221).
  3. ^ Boga L.T., Documente din arhivele Basarabiei (1607-1806), Chișinău, 1931, p. 8.
  4. ^ И.Н.Халиппа, Роспись землевадений и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года, în Труды Бессарбской Губернской Учёной Архивной Комиссии, т.3, Кишинёв, p. 202, nr. 21.
  5. ^ ANRM, f. 134, inv. 2, dos. 395.
  6. ^ Zamfir Arbore, Dicționarul geografic al Basarabiei, Chișinău, 1904, p.18.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sărata-Galbenă