Leușeni, Hîncești
| Leușeni | |
| — Sat-reședință — | |
._(14271773572).jpg) În vecinătatea satului (1980) | |
  Leușeni Leușeni (Hîncești) | |
 Leușeni Leușeni (Hîncești) | |
| Coordonate: 46°49′33″N 28°11′25″E / 46.82583°N 28.19028°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Hîncești |
| Comună | Leușeni |
| Altitudine | 98 m.d.m. |
| Populație (2004) | |
| - Total | 2.166 locuitori |
| Cod poștal | MD-3432[1] |
| Prefix telefonic | 269 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Leușeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova. Leușeni este situat pe două coline de pe malul râului Prut și este străbătut de pârâul Nîrnova. Este prima localitate la intrarea în Republica Moldova pe la punctul de trecere a frontierei Leușeni - Albița.
Istoria modernă
[modificare | modificare sursă]
Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944.svg){kind=small}
URSS 1940–1941 România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Imperiul Rus 1878–1917.svg){kind=small}
România 1859–1878
Moldova 1856–1859 Imperiul Rus 1812–1856 Moldova –1812Satul a făcut parte din teritoriul din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail) care, în urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeei (1853-1856), a fost retrocedat de Rusia Moldovei. În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Țării Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Această stare a rămas așa până la 1878, când prin Tratatul de la Berlin, s-a decis redarea zonei țariștilor. Zona a mai rămas la ruși până în anul 1918, când s-a proclamat independența Republicii Democratică Moldovenească, apoi reunirea fostei provincii țariste cu Regatul României. Leușeni și împrejurimile au fost pentru totdeauna pierdute de români în favoarea sovieticilor, cu ocazia semnării Tratatului de pace de la Paris, din 1947.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Relieful, este mult influențat de revărsările râului Prut. Este așezat pe două dealuri care se numesc Leușeni sau satul vechi, respectiv Leușoaia sau satul nou. Prin centrul satului trece râul-afluent al Prutului, Nârnova, care după alunecările de teren din 1998 și-a micșorat considerabil debitul. De asemenea pe vale este un șes lung de 4–5 km, și lățimea de 50–100 m, care mai servește și ca bazin de revărsare a râului Prut.
Clima este de tip temperat-maritimă cu trecere la temperat-continentală. Precipitațiile anuale în medie 350–400 mm, cu temperaturi maxime de +40 °C și minime până la -15 °C.
Resursele naturale mai importante sunt reprezentate de către solurile cernoziomuri, pășunile întinse, livezile și pădurile de foioase și micile păduri de conifere.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a satului Leușeni conform recensământului populației din 2004[2]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
2.103 26 |
97,09% 1,2% |
| Ucraineni | 17 | 0,78% |
| Ruși | 13 | 0,6% |
| Țigani | 5 | 0,23% |
| Bulgari | 1 | 0,05% |
| Alții | 1 | 0,05% |
| Total | 2.166 | 100% |
Economie și infrastructură
[modificare | modificare sursă]Șoseaua magistrală M1, denumită „Șoseaua Balcani”, leagă Chișinăul de frontiera cu România. Există și un punct vamal, care servește ca loc de muncă pentru mulți locuitori ai satului. În partea de vest, pe o întindere de 2–5 km până la hotarul cu România, se află moșia satului, terenuri agricole pe care oamenii le folosesc an de an. Moșia satului se găsește și la est, unde predomină culturile de cereale și de viță-de-vie.
În componența satului intră și cătunul Feteasca, care își are sediul la primăria satului Leușeni.
Referințe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||
