Sari la conținut

Leușeni, Hîncești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Leușeni
—  Sat-reședință  —
În vecinătatea satului (1980)
În vecinătatea satului (1980)
Leușeni se află în Hîncești
Leușeni
Leușeni
Leușeni (Hîncești)
Satul pe harta Republicii Moldova
Leușeni se află în Hîncești
Leușeni
Leușeni
Leușeni (Hîncești)
Satul pe harta raionului Hîncești
Coordonate: 46°49′33″N 28°11′25″E ({{PAGENAME}}) / 46.82583°N 28.19028°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionHîncești
ComunăLeușeni

Altitudine98 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total2.166 locuitori

Cod poștalMD-3432[1]
Prefix telefonic269

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Leușeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova. Leușeni este situat pe două coline de pe malul râului Prut și este străbătut de pârâul Nîrnova. Este prima localitate la intrarea în Republica Moldova pe la punctul de trecere a frontierei Leușeni - Albița.

Istoria modernă

[modificare | modificare sursă]
Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Imperiul Rus 1878–1917
România 1859–1878
Moldova 1856–1859
Imperiul Rus 1812–1856
Moldova –1812

Satul a făcut parte din teritoriul din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail) care, în urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeei (1853-1856), a fost retrocedat de Rusia Moldovei. În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Țării Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Această stare a rămas așa până la 1878, când prin Tratatul de la Berlin, s-a decis redarea zonei țariștilor. Zona a mai rămas la ruși până în anul 1918, când s-a proclamat independența Republicii Democratică Moldovenească, apoi reunirea fostei provincii țariste cu Regatul României. Leușeni și împrejurimile au fost pentru totdeauna pierdute de români în favoarea sovieticilor, cu ocazia semnării Tratatului de pace de la Paris, din 1947.

Relieful, este mult influențat de revărsările râului Prut. Este așezat pe două dealuri care se numesc Leușeni sau satul vechi, respectiv Leușoaia sau satul nou. Prin centrul satului trece râul-afluent al Prutului, Nârnova, care după alunecările de teren din 1998 și-a micșorat considerabil debitul. De asemenea pe vale este un șes lung de 4–5 km, și lățimea de 50–100 m, care mai servește și ca bazin de revărsare a râului Prut.

Clima este de tip temperat-maritimă cu trecere la temperat-continentală. Precipitațiile anuale în medie 350–400 mm, cu temperaturi maxime de +40 °C și minime până la -15 °C.

Resursele naturale mai importante sunt reprezentate de către solurile cernoziomuri, pășunile întinse, livezile și pădurile de foioase și micile păduri de conifere.

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a satului Leușeni conform recensământului populației din 2004[2]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2.103
26
97,09%
1,2%
Ucraineni 17 0,78%
Ruși 13 0,6%
Țigani 5 0,23%
Bulgari 1 0,05%
Alții 1 0,05%
Total 2.166 100%

Economie și infrastructură

[modificare | modificare sursă]

Șoseaua magistrală M1, denumită „Șoseaua Balcani”, leagă Chișinăul de frontiera cu România. Există și un punct vamal, care servește ca loc de muncă pentru mulți locuitori ai satului. În partea de vest, pe o întindere de 2–5 km până la hotarul cu România, se află moșia satului, terenuri agricole pe care oamenii le folosesc an de an. Moșia satului se găsește și la est, unde predomină culturile de cereale și de viță-de-vie.

În componența satului intră și cătunul Feteasca, care își are sediul la primăria satului Leușeni.

  1. ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  2. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md