Cărpineni, Hîncești
Cărpineni | |
— Sat-reședință — | |
Satul pe harta Republicii Moldova | |
Satul pe harta raionului Hîncești | |
Coordonate: 46°46′19″N 28°20′47″E / 46.77194°N 28.34639°E46°46′19″N 28°20′47″E / 46.77194°N 28.34639°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Raion | Hîncești |
Comună | Comuna Cărpineni, Hîncești |
Guvernare | |
- Domnitor | Sergiu Petreanu (Dinastia Basarabilor) |
Altitudine | 79 m.d.m. |
Populație | |
- Total | 10600 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-3420[1] |
Prefix telefonic | 269 |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Cărpineni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul a fost menționat pentru prima dată în 1482 doar că este confuză această dată, deoarece menționat a fost satul Topor(acum mahala a satului) proprietate a Episcopiei Hușilor. Topor a fost o moșie dăruită de către Ștefan cel Mare lui Ioanăș Topor ”Moșia Toporul să împresoară în două plase pe din sus, de cătră moșia Dancu greco monastirească, și pe din gios de către moșia Pogoneștii a cărui proprietar este doctorul de la Atena.” Moșia Topor are 5,5 ha și o moară și 50 ha teren arabil lângă conacul Topor.Toporul în întindere ca de 2077 fălci câmp, 20 fălci pădure. Satul Topor a făcut parte din teritoriul din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail) care, în urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), a fost retrocedat de Rusia Moldovei. În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei").
Comuna Cărpineni are o populație de 10.600 de locuitori și este cea mai mare localitate rurală din raionul Hîncești. „Vorba e că pe dealul care desemna hotarul dintre turci și tătari, cindva creșteau niște carpeni masivi. Potrivit altei legende, odinioară pe aceste locuri s-au aflat carpii - populație geto-dacică ce a locuit pe teritoriul românesc de la est de Carpați. Se zice că și munții ar fi fost denumiți Carpați după numele acestei seminții. O altă legendă ne vorbește despre faptul că aici ar fi locuit odată o boieroaică pe nume Cărpineanca”.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a satului Cărpineni conform recensământului populației din 2004[2]:
Grup etnic | Populație | % Procentaj |
---|---|---|
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
9635 96 |
96,80% 0,96% |
Țigani | 71 | 0,71% |
Ucraineni | 69 | 0,69% |
Ruși | 53 | 0,53% |
Evrei | 7 | 0,07% |
Bulgari | 7 | 0,07% |
Găgăuzi | 1 | 0,01% |
Alții | 15 | 0,15% |
Total | 9954 |
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ivan Ionaș
- Constantin Moscovici
- Ștefan Holban
- Victor Bostan
- Academicianul Petru Cocîrță
- Lidia Cotovanu
- Dumitru Crețu
- Sergiu Mandiş
- Victor Olaru
- Anton Briceag
- Ion Cărpineanu
Referințe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
|