Izvoarele Carașului
| Izvoarele Carașului | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  Județul Caraș-Severin  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Anina |
| Coordonate | 45°05′45″N 21°55′22″E / 45.09583°N 21.92278°E |
| Suprafață | 578 ha |
| Înființare | 1982, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Izvoarele Carașului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în Munții Aninei (grupare montană ce aparține Munților Banatului), în partea centrală a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ estic al orașului Anina[1].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și se întinde pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară Cheile Nerei - Beușnița[3].
Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi[4] și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor[5].
Biodiversitate[modificare | modificare sursă]
Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului.
Flora rezervației este constituită din arboret de fag (Fagus sylvatica), molid (Picea abies), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia), frasin (Fraxinus); arbusti de scumpie (Cotinus coggygria), ghimpe (Ruscus aculeatus), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis), tulichină (Daphne mezereum), soc roșu (Sambucum racemosa), caprifoi (Linocera xylosteum).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus (Rubus hirtus), mierea ursului cunoscută și sub denumirea de crucișor (Pulmonaria rubra), vinariță (Asperula odorata), brei (Mercurialis perenis), năpraznică (Geranium robertianum)[6].
Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos)[8], cerb (Cervus elaphus), lup (Canis lupus)[9], vulpe (Vulpes vulpes crucigera), căprioară (Capriolus capriolus), mistreț (Sus scrofa), râs eurasiatic (Lynx lynx)[10], pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris), veveriță (Sciurus carolinensis).
_cut.jpg)
Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice)[11] semnalate în arealul parcului: acvilă (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), corb (Corvus corax), striga (Tyto alba), huhurezul mic (Strix aluco), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), ieruncă (Tetrastes bonasia), șorecarul comun (Buteo buteo) ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), viespar (Pernis apivorus), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), pițigoiul sur (Parus palustris), pițigoiul de munte (Parus montanus)[12].
Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], tritonul de munte (Triturus alpestris), broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda)[14].
Căi de acces[modificare | modificare sursă]
- Din orașul Anina se merge (marcaj triunghi albastru) pe drumul înspre Lacul Mărghitaș - cantonul Mărghitaș - cantonul silvic Cârneala, iar după 3 km. de coborâre pe o vale, se ajunge la confluența acesteia cu râul Caraș[15].
Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserică romano-catolică (str. Drum Nou 1)[16], construcție 1786, monument istoric.
- Biserică romano-catolică „Presfânta Inimă a lui Isus”, construcție 1901, monument istoric.
- Sanatoriul Somerfrische (ruine) din cartierul Steierdorf, construcție 1893 - 1895, monument istoric.
- Calea ferată Oravița-Anina - prima cale ferată montană de pe cuprinsul României, dată în funcțiune în 1863, numită și Semmeringul Bănățean (după o cale ferată din Austria.
- Ariile protejate: Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, Buhui - Mărghitaș, Cheile Gârliștei, Peștera Buhui, Izvorul Bigăr.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ ProtectedPlanet.net - Izvoarele Carașului - delimitarea ariei protejate, accesat la 18 martie 2012
- ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 18 martie 2012
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Cheile Nerei-Beușnița (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 iulie 2014
- ^ Micașistul este o rocă metamorfică, având o textură șistoasă, alcătuită din cuarț și mică
- ^ Ariiprotejate-cs.ro - Arii protejate din județul Caraș-Severin Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 18 martie 2012
- ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României[nefuncțională], accesat la 18 martie 2012
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 22 iulie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 22 iulie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 22 iulie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 22 iulie 2014
- ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 13 ianuarie 2014
- ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 18 martie 2012
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 22 iulie 2014
- ^ Romania.ici.ro - Geografie - Fauna României, accesat la 22 iulie 2014
- ^ Exploratorii.ro - Arii protejate în județul Caraș-Severin Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 18 martie 2012
- ^ Biserici.org - Biserica romano-catolică din Anina; accesat la 22 iulie 2014
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Reportaje
- În vizită la Rezervația Izvoarele Carașului în ultimele zile cu soare în plină toamnă, adevarul.ro (7 noiembrie 2011).
- Dromeție de poveste la Izvoarele Carașului, județul Caraș-Severin, expressdebanat.ro (Autor: Daria Alexandrescu, 24 iunie 2012).
